ARGEȘ rîul. 1. Argeșan, luat ca pren., 1695 (Has). 2. Argeșiu, titlu purtat de episcopii și arhiereii titulari ai diecezei de Argeș. 3. Arghiș b., 1439 și -a f. (C Dom), formă ce se explică prin lipsa literei ğ din alfabetul slav; numele a trecut apoi cu gh în actele romînești. V. expl. Magnum Etim. (Has). 4. Arghișan (17 B II 381). Drăganu stărue pentru o etimologie pecenego-cumană a hidronimului Argeș (pp. 531 – 532) < arghis „înălțime”, ceea ce n-ar avea sens.