opțiuni
  • info
2 intrări
14 definiții

Explicative DEX

ARESTAT, -Ă, arestați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află în stare de arest (1). – V. aresta.

ARESTAT, -Ă, arestați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află în stare de arest (1). – V. aresta.

arestat2, ~ă [At: GAL AN, Z. R. 358 / Pl: ~ați, ~e / E: aresta] 1-2 smf, a (Persoană) privată de libertate în temeiul unui mandat de arestare Si: (înv) întemnițat, (pop) poprit, (îvr) arestăluit1, (înv) arestuit2, arestant.

arestat1 sn [At: MDA / Pl: ~uri / E: aresta] (Rar) Arestare (1).

ARESTAT, -I, arestați, -te, adj. Care a fost privat de libertate: închis, deținut. ◊ (Substantivat) [Țăranii] au atacat vagonul cu arestați. DUMITRIU, B. F. 86. Arestatul nu era bosumflat la chip, ci arăta mai degrabă vesel. PAS, L. I 40.

ARESTAT, -Ă, arestați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care a fost arestat(ă); deținut. – V. aresta.

ARESTAT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) aflată în stare de arest. [Cf. it. arrestato].

ARESTAT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care se află în stare de arest; deținut. /v. a aresta

Ortografice DOOM

arestat adj. m., s. m., pl. arestați; adj. f., s. f. arestată, pl. arestate

arestat adj. m., s. m., pl. arestați; adj. f., s. f. arestată, pl. arestate

arestat adj. m., s. m., pl. arestați; f. sg. arestată, pl. arestate

Argou

A FI ARESTAT a ajunge la salamet, a cădea, a cădea în groapă / în harpon, a cădea pe bec, a fi dus la deal / la obor, a fi făcut ghem, a fi luat în chirie, a fi luat în bază, a fi pus în ramă, a intra dincolo, a intra în vinerea seacă, a intra la cucurigu / la ghilimele, a se lăsa cu halagea, a lua calea putreziciunii, a pescui, a se retrage cu torțe, a se turna cu fapt.

ARESTAT achiziționat, aciolat, aciolisit, agățat, căzut, dubit, gărduit, hămuit, imprimat, îmbarcat, împachetat, înhămat, lăcuit, legat, pironit, poleit, poprit, săcuit.

Sinonime

ARESTAT adj., s. (JUR.) 1. adj. deținut, închis, întemnițat, reținut, (înv.) poprit. (Persoane ~ și persoane libere.) 2. adj., s. capturat, prins. (Hoț ~.) 3. s. deținut, întemnițat, prizonier, (înv.) arestant, (glumeț) pensionar. (~ul și-a recunoscut fapta.)

ARESTAT adj., s. (JUR.) 1. adj. deținut, închis, întemnițat, reținut, (înv.) poprit. (Persoane ~ și persoane libere.) 2. adj., s. capturat, prins. (Hoț ~.) 3. s. deținut, întemnițat, prizonier, (înv.) arestant, (glumeț) pensionar.

Intrare: arestată
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arestată
  • arestata
plural
  • arestate
  • arestatele
genitiv-dativ singular
  • arestate
  • arestatei
plural
  • arestate
  • arestatelor
vocativ singular
  • arestată
  • arestato
plural
  • arestatelor
Intrare: arestat (adj.)
arestat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arestat
  • arestatul
  • arestatu‑
  • arestată
  • arestata
plural
  • arestați
  • arestații
  • arestate
  • arestatele
genitiv-dativ singular
  • arestat
  • arestatului
  • arestate
  • arestatei
plural
  • arestați
  • arestaților
  • arestate
  • arestatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arestat, arestațisubstantiv masculin
arestată, arestatesubstantiv feminin
arestat, arestatăadjectiv

  • 1. (Persoană) care se află în stare de arest. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: deținut închis
    • format_quote [Țăranii] au atacat vagonul cu arestați. DUMITRIU, B. F. 86. DLRLC
    • format_quote Arestatul nu era bosumflat la chip, ci arăta mai degrabă vesel. PAS, L. I 40. DLRLC
etimologie:
  • vezi aresta DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „arestată” (11 clipuri)
Clipul 1 / 11