6 definiții pentru arculeț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARCULÉȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc.Arc + suf. -uleț.

ARCULÉȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc.Arc + suf. -uleț.

arculéț sn [At: ISPIRESCU, L. 335 / Pl: ~e / E: arc + -uleț] 1-10 (Șhp) Arc (1, 5,11, 13, 14) (mic).

ARCULÉȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc (1). Luă o viță de păr din capul fetei, făcu lațuri și un arculeț, și, dîndu-le băiatului, le zise:... Cu astea să prindeți păsărele ca să aveți ce mînca. ISPIRESCU, L. 335.

ARCULÉȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arculéț s. n., pl. arculéțe

arculéț s. n., pl. arculéțe

Intrare: arculeț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arculeț
  • arculețul
  • arculețu‑
plural
  • arculețe
  • arculețele
genitiv-dativ singular
  • arculeț
  • arculețului
plural
  • arculețe
  • arculețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

arculeț

  • 1. rar Diminutiv al lui arc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Luă o viță de păr din capul fetei, făcu lațuri și un arculeț, și, dîndu-le băiatului, le zise:... Cu astea să prindeți păsărele ca să aveți ce mînca. ISPIRESCU, L. 335.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Arc + sufix -uleț.
    surse: DEX '98 DEX '09