4 definiții pentru arbustiv


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arbustiv, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr arbustif] (Liv) 1 (D. vegetație) Cu caracter de arbust. 2 Constituit din arbuști.

ARBUSTÍV, -Ă adj. (Despre vegetație) Cu caractere de arbust; constituit din arbuști. [< fr. arbustif].

ARBUSTÍV, -Ă adj. cu caractere de arbust; constituit din arbuști. (< fr. arbustif)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arbustív adj. m., pl. arbustívi; f. sg. arbustívă, pl. arbustíve

Intrare: arbustiv
arbustiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arbustiv
  • arbustivul
  • arbustivu‑
  • arbusti
  • arbustiva
plural
  • arbustivi
  • arbustivii
  • arbustive
  • arbustivele
genitiv-dativ singular
  • arbustiv
  • arbustivului
  • arbustive
  • arbustivei
plural
  • arbustivi
  • arbustivilor
  • arbustive
  • arbustivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)