2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arbitrat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: arbitra] 1 Soluționat de un arbitru (1). 2 (Spt) Supravegheat de un arbitru (7).

arbitrát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: arbitra] (Spt; rar) 1-3 Arbitrare (1-3). 4 Ocupația unui arbitru (7).

ARBITRÁ, arbitrez, vb. I. Tranz. 1. A soluționa un litigiu în calitate de arbitru. 2. A conduce desfășurarea unei competiții sportive. – Din fr. arbitrer.

ARBITRÁ, arbitrez, vb. I. Tranz. 1. A soluționa un litigiu în calitate de arbitru. 2. A conduce desfășurarea unei competiții sportive. – Din fr. arbitrer.

arbitra vt [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 191 / Pzi: ~réz / E: fr arbitrer] 1-2 A soluționa un litigiu în calitate de arbitru1 (1-2). 3 A face o evaluare în calitate de arbitru1 (3). 4 (Spt) A supraveghea desfășurarea regulamentară a unei întreceri sau competiții stabilind rezultatele obținute de competitori. 5 (Fig; rar) A avea un cuvânt hotărâtor într-o situație.

ARBITRÁ, arbitrez, vb. E Tranz. (Folosit și absolut; cu privire la pricini) A judeca în calitate de arbitru. A supraveghea și a conduce desfășurarea reglementară a unei competiții sportive. Ți-am spus că nu joc [tenis]. Sînt obosit. Mai tîrziu. Acuma, uite, joacă cu d-l Bogoiu...Perfect. Și dumneata ne arbitrezi. SEBASTIAN, T. 87.

ARBITRÁ, arbitrez, vb. I. Tranz. A judeca o pricină în calitate de arbitru. ♦ A supraveghea și a conduce desfășurarea unei competiții sportive. – Fr. arbitrer.

ARBITRÁ vb. I. tr. A judeca o pricină ca arbitru. ♦ A conduce desfășurarea reglementară a unei competiții sportive. [< fr. arbitrer, cf. lat. arbitrari].

ARBITRÁ vb. tr. 1. a soluționa un diferend ca arbitru. 2. a conduce desfășurarea regulamentară a unei competiții sportive. (< fr. arbitrer)

A ARBITRÁ ~éz tranz. 1) (litigii, diferende etc.) A soluționa în calitate de arbitru. 2) (competiții sportive) A conduce în calitate de arbitru. [Sil. -bi-tra] /<fr. arbitrer

*arbitréz v. tr. (fr. arbitrer, d. lat. arbitrari). Judec, decid, evaluez ca arbitru.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arbitrá (a ~) (-bi-tra) vb., ind. prez. 3 arbitreáză

arbitrá vb. (sil. -tra), ind. prez. 1 sg. arbitréz, 3 sg. și pl. arbitreáză

Intrare: arbitrat
arbitrat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arbitrat
  • arbitratul
  • arbitratu‑
  • arbitra
  • arbitrata
plural
  • arbitrați
  • arbitrații
  • arbitrate
  • arbitratele
genitiv-dativ singular
  • arbitrat
  • arbitratului
  • arbitrate
  • arbitratei
plural
  • arbitrați
  • arbitraților
  • arbitrate
  • arbitratelor
vocativ singular
plural
Intrare: arbitra
  • silabație: ar-bi-tra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arbitra
  • arbitrare
  • arbitrat
  • arbitratu‑
  • arbitrând
  • arbitrându‑
singular plural
  • arbitrea
  • arbitrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arbitrez
(să)
  • arbitrez
  • arbitram
  • arbitrai
  • arbitrasem
a II-a (tu)
  • arbitrezi
(să)
  • arbitrezi
  • arbitrai
  • arbitrași
  • arbitraseși
a III-a (el, ea)
  • arbitrea
(să)
  • arbitreze
  • arbitra
  • arbitră
  • arbitrase
plural I (noi)
  • arbitrăm
(să)
  • arbitrăm
  • arbitram
  • arbitrarăm
  • arbitraserăm
  • arbitrasem
a II-a (voi)
  • arbitrați
(să)
  • arbitrați
  • arbitrați
  • arbitrarăți
  • arbitraserăți
  • arbitraseți
a III-a (ei, ele)
  • arbitrea
(să)
  • arbitreze
  • arbitrau
  • arbitra
  • arbitraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

arbitra

  • 1. A soluționa un litigiu în calitate de arbitru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. A conduce desfășurarea unei competiții sportive.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Ți-am spus că nu joc [tenis]. Sînt obosit. Mai tîrziu. Acuma, uite, joacă cu d-l Bogoiu... – Perfect. Și dumneata ne arbitrezi. SEBASTIAN, T. 87.
      surse: DLRLC

etimologie: