2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arabesc, ~ă [At: NEGRUZZI, S. I, 284 / V: sf / Pl: ~uri, ~bești, (înv) ~besce / E: fr arabesque] 1 sn Ornamentație specifică artei arabe (2), cu împletituri complicate de linii și motive vegetale. 2 sf Scurtă compoziție muzicală grațioasă. 3 sn Ornament muzical. 4 sn Figură de dans în care un picior e întins orizontal înapoi iar brațele sunt întinse înainte.

ARABÉSC, arabescuri, s. n. 1. Ornament specific decorației arabe, care constă din combinații de linii și de motive geometrice sau din combinări de motive reprezentând plante (stilizate). 2. Ornament muzical; p. ext. scurtă compoziție muzicală cu caracter grațios și avântat. 3. Una dintre figurile baletului clasic (inspirată din dansul oriental). – Din fr. arabesque.

ARABÉSC, arabescuri, s. n. 1. Ornament specific decorației arabe, care constă din combinații de linii și de motive geometrice sau din combinări de motive reprezentând plante (stilizate). 2. Ornament muzical; p. ext. scurtă combinație muzicală cu caracter grațios și avântat. 3. Una dintre figurile baletului clasic (inspirată din dansul oriental). – Din fr. arabesque.

ARABÉSC, arabescuri, s. n. Ornament de origine arabă, constînd din diverse figuri (linii, frunze, flori etc.) împletite simetric. Și parcu-ntreg cu arabescuri albe-negre Părea... ca sub un clopot magnific de cleștar. CAMlL PETRESCU, V. 25. Pe zidul din Alhambra lucește-n răsărit Un chioșc în filigrană de marmură-aurie, Cu stîlpi și arabescuri de jur împodobit. ALECSANDRI, P. III 76.

ARABÉSC, arabescuri, s. n. Ornament specific decorației arabe, pictat sau sculptat, constând din diverse figuri (linii, flori, frunze etc.) împletite simetric. – Fr. arabesque.

ARABÉSC s.n. (Mai ales la pl.) 1. Ornament inspirat din arta arabă. ♦ Motiv decorativ ornamental cu linii și curbe înclinate bizar, constând din diverse figuri (linii, frunze, flori etc.) împletite simetric. 2. (Coregr., sport) Poziție în dansul academic, la patinaj sau la gimnastică, cu piciorul liber întins și ridicat înapoi. // s.f. Compoziție muzicală cu caracter avântat și grațios. [Pl. -uri. / < fr. arabesque, it. arabesco, germ. Arabeske].

ARABÉSC I. s. n. 1. ornament inspirat din arta arabă. ◊ motiv decorativ ornamental din diverse combinații de figuri (linii, frunze, flori) împletite simetric. 2. mod de exprimare prin exces de ornamente; procedeu stilistic care realizează acest mod. 3. figură în baletul clasic, la patinaj sau la gimnastică, cu piciorul și brațul liber spre orizontală. 4. ornament muzical. II. s. f. piesă muzicală cu o linie melodică bogat ornamentată. (< fr. arabesque)

ARABÉSC ~uri n. 1) Ornamentație specifică artei arabe (constând dintr-un amestec de linii, frunze, forme geometrice etc.). 2) Linie sinuoasă, formată din curbe. 3) Figură de balet (inspirată din dansul oriental). /<fr. arabesque

arabesc n., pl. arabescuri, împletituri caprițioase de frunze, flori, animale (podoabe obișnuite de arhitectura arabă): chioșc cu stâlpi și arabescuri de jur împodobit AL.

*arabésc n., pl. urĭ (fr. arabesque, d. it. arabesco). Ornamente în pictură saŭ sculptură format din animale, frunze, florĭ, ramurĭ și alte figurĭ de fantazie după obiceĭu Arabilor, care, fiind-că Coranu nu le permite să reprezente oamenĭ, s’aŭ perfecționat în acest fel de ornamente.

arăbesc, ~ească [At: GORJAN, H. 1/3 / Pl: ~ești / E: arab + -esc] 1-6 a Arab (2, 4-8). 7-8 sf, a (Șîs) Limba ~ (Limba) arabă (12-13). 9 a Arab (10). 10 a (Pex) Oriental.

ARĂBÉSC, -EÁSCĂ, arăbești, adj. Arab. – Arab + suf. -esc.

ARĂBÉSC, -EÁSCĂ, arăbești, adj. Arab. – Arab + suf. -esc.

ARĂBÉSC, -EÁSCĂ, arăbești, adj. Arab. Avea vodă-Calimah o iapă arăbească și o păzeau slujitorii ca ochii din cap. SADOVEANU, O. I 462.

ARĂBÉSC, -EÁSCĂ, arăbești, adj. Arab. – Din arab + suf. -esc.

ARĂBÉSC ~eáscă (~éști) v. ARAB I. /arab + suf. ~esc

*arăbésc, -eáscă adj. (d. Arab). De Arab saŭ din Arabia, arabic: cal, tip arăbesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arabésc (ornament) s. n., pl. arabéscuri

arabésc (ornament) s. n., pl. arabéscuri

arăbésc adj. m., f. arăbeáscă; pl. m. și f. arăbéști

arăbésc adj. m., f. arăbeáscă; pl. m. și f. arăbéști

arată toate definițiile

Intrare: arabesc
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arabesc
  • arabescul
  • arabescu‑
plural
  • arabescuri
  • arabescurile
genitiv-dativ singular
  • arabesc
  • arabescului
plural
  • arabescuri
  • arabescurilor
vocativ singular
plural
Intrare: arăbesc
arăbesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arăbesc
  • arăbescul
  • arăbescu‑
  • arăbească
  • arăbeasca
plural
  • arăbești
  • arăbeștii
  • arăbești
  • arăbeștile
genitiv-dativ singular
  • arăbesc
  • arăbescului
  • arăbești
  • arăbeștii
plural
  • arăbești
  • arăbeștilor
  • arăbești
  • arăbeștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

arabesc

  • 1. Ornament specific decorației arabe, care constă din combinații de linii și de motive geometrice sau din combinări de motive reprezentând plante (stilizate).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Și parcu-ntreg cu arabescuri albe-negre Părea... ca sub un clopot magnific de cleștar. CAMlL PETRESCU, V. 25.
      surse: DLRLC
    • Pe zidul din Alhambra lucește-n răsărit Un chioșc în filigrană de marmură-aurie, Cu stîlpi și arabescuri de jur împodobit. ALECSANDRI, P. III 76.
      surse: DLRLC
  • 2. Mod de exprimare prin exces de ornamente; procedeu stilistic care realizează acest mod.
    surse: MDN '00
  • 3. Ornament muzical.
    surse: DEX '98 DEX '09
    • 3.1. prin extensiune Scurtă compoziție muzicală cu caracter grațios și avântat.
      surse: DEX '09 DN
  • 4. Una dintre figurile baletului clasic (inspirată din dansul oriental).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 4.1. sport Poziție la patinaj sau la gimnastică, cu piciorul liber întins și ridicat înapoi.
      surse: DN

etimologie:

arăbesc

etimologie:

  • Arab + sufix -esc.
    surse: DEX '98 DEX '09