2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARĂMÍT, -Ă, arămiți, -te, adj. (Despre obiecte de metal) Acoperit cu un strat de aramă; cuprat. – V. arămi.

ARĂMÍT, -Ă, arămiți, -te, adj. (Despre obiecte de metal) Acoperit cu un strat de aramă; cuprat. – V. arămi.

arămit2, ~ă a [At: MON. OF. (1875), ap. TDRG / V: ~mat2 / E: arămi] (Pop; asr) Care este acoperit cu un strat subțire de aramă (1). 2 Care are culoarea aramei Si: arămuit2 (2).

arămit1 sn [At: SEVASTOS, N. 269/13 / Pl: ~uri / V: ~mat1 / E: arămi] (Pop; asr) Arămire.

ARĂMÍT, -Ă, arămiți, -te, adj. (Despre obiecte) Suflat sau acoperit cu un strat de aramă. Fier cositorit sau arămit.

ARĂMÍT, -Ă, arămiți, -te, adj. (Despre obiecte de metal) Acoperit cu un strat subțire de aramă. – V. arămi.

ARĂMÍ arămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat de aramă; a cupra. – Din aramă.

arămi [At: LB / V: ~ma / Pzi: ~mesc / E: aramă] (Pop) 1 vt A acoperi un obiect (de metal) cu un strat subțire de aramă (1). 2 vt A da culoare arămie. 3 vr A căpăta culoare arămie Si: arămit1 (3).

ARĂMÍ, arămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat de aramă; a cupra. – Din aramă.

ARĂMÍ, arămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi (un obiect de metal) cu un strat subțire de aramă.

ARĂMÍ, arămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat subțire de aramă. – Din aramă.

A ARĂMÍ ~ésc tranz. (obiecte de metal) A acoperi cu un strat subțire de aramă. /Din aramă

arămésc v. tr. (d. aramă). Acoper (feru) c’un strat de aramă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

arămi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arămesc, imperf. 3 sg. arămea; conj. prez. 3 să arămească

arămí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arămésc, imperf. 3 sg. arămeá; conj. prez. 3 sg. și pl. arămeáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARĂMI vb. a cupra. (~ suprafața unui obiect metalic.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

arămít, -ă, arămiți, -te, adj. Alterat, stricat. – Din arămi.

arămí, arămesc, vb. refl. – (ref. la poame) A se altera, a căpăta un gust acrișor: „De pui pomnițăle într-un vas nezmălțuit, să arămnesc” (D. Pop, 1970). – Din aramă (< lat *aramen, forma pop. de la aeramen) (Scriban, DLRM, DEX, MDA).

arămí, arămesc, v.r. (ref. la poame) A se altera, a căpăta un gust acrișor: „De pui pomnițăle într-un vas nezmălțuit, să arămnesc” (D. Pop, 1970). – Din aramă (DLRM, DEX, MDA).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

arămit, -ă, arămiți, -te, adj. beat

Intrare: arămit
arămit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arămit
  • arămitul
  • arămitu‑
  • arămi
  • arămita
plural
  • arămiți
  • arămiții
  • arămite
  • arămitele
genitiv-dativ singular
  • arămit
  • arămitului
  • arămite
  • arămitei
plural
  • arămiți
  • arămiților
  • arămite
  • arămitelor
vocativ singular
plural
Intrare: arămi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arămi
  • arămire
  • arămit
  • arămitu‑
  • arămind
  • arămindu‑
singular plural
  • arămește
  • arămiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arămesc
(să)
  • arămesc
  • arămeam
  • arămii
  • arămisem
a II-a (tu)
  • arămești
(să)
  • arămești
  • arămeai
  • arămiși
  • arămiseși
a III-a (el, ea)
  • arămește
(să)
  • arămească
  • arămea
  • arămi
  • arămise
plural I (noi)
  • arămim
(să)
  • arămim
  • arămeam
  • arămirăm
  • arămiserăm
  • arămisem
a II-a (voi)
  • arămiți
(să)
  • arămiți
  • arămeați
  • arămirăți
  • arămiserăți
  • arămiseți
a III-a (ei, ele)
  • arămesc
(să)
  • arămească
  • arămeau
  • arămi
  • arămiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arămit, arămiadjectiv

  • 1. (Despre obiecte de metal) Acoperit cu un strat de aramă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cuprat
    • format_quote Fier cositorit sau arămit. DLRLC
etimologie:
  • vezi arămi DEX '98 DEX '09

arămi, arămescverb

  • 1. A acoperi un obiect de metal cu un strat de aramă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cupra
etimologie:
  • aramă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.