2 intrări

12 definiții

arădeán, ~ă [At: DEX2 / Pl: -eni, -ene / E: Arad np + -ean] 1-2 smf Persoană născută (și crescută) în Arad. 3-4 smf a (Locuitor) din Arad.

ARĂDEÁN, -Ă, arădeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din municipiul sau județul Arad. 2. Adj. Care aparține municipiului sau județului Arad ori arădenilor (1), referitor la municipiul sau județul Arad ori la arădeni. – Arad (n. pr.) + suf. -ean.

ARĂDEÁN, -Ă, arădeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în municipiul sau județul Arad. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din municipiul sau județul Arad. – Arad (n. pr.) + suf. -ean.

!arădeán adj. m., s. m., pl. arădéni; adj. f. arădeánă, pl. arădéne

arădeán/arădán adj. m., s. m., pl. arădéni; f. sg. arădeánă/arădánă, pl. arădéne

arădeáncă sf [At: DEX2 / Pl: ~ence / E: arădean + -că] 1-3 Arădeană (1-3).

ARĂDEÁNCĂ, arădence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din municipiul sau județul Arad. – Arădean + suf. -că.

ARĂDEÁNCĂ, arădence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Arad. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Arad. – Arădean + suf. -că.

!arădeáncă s. f., g.-d. art. arădéncei; pl. arădénce

arădeáncă/arădáncă s. f., g.-d. art. arădéncei; pl. arădénce

ARĂDÁN v. Arad; n. l. arădeán / arădán

Vezi capitolul Nume proprii geografice și nume de locuitori - gall

arădeáncă / arădáncă s. f., g.-d. art. arădéncei; pl. arădénce

Intrare: arădean (adj.)
arădean (adj.) adjectiv

Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arădean arădeanul arădea arădeana
plural arădeni arădenii arădene arădenele
genitiv-dativ singular arădean arădeanului arădene arădenei
plural arădeni arădenilor arădene arădenelor
vocativ singular
plural
arădan (adj.) adjectiv
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arădan arădanul arăda arădana
plural arădeni arădenii arădene arădenele
genitiv-dativ singular arădan arădanului arădene arădenei
plural arădeni arădenilor arădene arădenelor
vocativ singular
plural
Intrare: arădean (s.m.)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arădean arădeanul
plural arădeni arădenii
genitiv-dativ singular arădean arădeanului
plural arădeni arădenilor
vocativ singular arădeanule, arădene
plural arădenilor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arădan arădanul
plural arădeni arădenii
genitiv-dativ singular arădan arădanului
plural arădeni arădenilor
vocativ singular arădanule, arădene
plural arădenilor

arădean arădeancă arădan arădancă

  • 1. Persoană originară sau locuitor din municipiul sau județul Arad.
    surse: DEX '09 DEX '98 substantiv masculin admite vocativul
  • 2. Care aparține municipiului sau județului Arad ori arădenilor, referitor la municipiul sau județul Arad ori la arădeni.
    surse: DEX '09 DEX '98 adjectiv

etimologie:

  • Arad (nume propriu) + sufix -ean.
    surse: DEX '09 DEX '98

arădeancă arădean arădan arădancă

  • 1. Femeie originară sau locuitoare din municipiul sau județul Arad.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Arădean + sufix -că.
    surse: DEX '09 DEX '98