apoziție (fr. apposition „aplicare”, „atașare”), figură de stil care constă în folosirea unui substantiv cu valoare de epitet pe lângă alt substantiv (sau substitut al său), adică un substantiv cu funcție calificativă, nu determinativă, simplu sau urmat de unul sau mai multe epitete (P): „Cucule, voinicule...” (Pop.) „Lună tu, stăpân-a mării...” (Eminescu) Sin. epexegeză.