4 definiții pentru apolis
Explicative DEX
APOLIS, apolise, s. n. (Bis.) Otpust.
Enciclopedice
apolis, apolisuri s. n. Formulă de rugăciune în bisericile primilor creștini, rostită de diacon la sfârșitul slujbei religioase, prin care slobozea adunarea credincioșilor. ♦ (Azi) Formulă sacramentală de binecuvântare, rostită de preot la sfârșitul slujbei religioase; otpust. [Acc. și: apolis] – Din gr. apolisis.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
APOLIS s. v. otpust.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
apolis s. v. OTPUST.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: apolis
apolis substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
apolis, apolisesubstantiv neutru
- 1. Otpust. DLRMsinonime: otpust