4 definiții pentru apolis
APOLÍS, apolise, s. n. (Bis.) Otpust.
APOLÍS s. v. otpust.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
apolis s. v. OTPUST.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Definiții din dicționare neoficiale
Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.
apólis, apolisuri s. n. Formulă de rugăciune în bisericile primilor creștini, rostită de diacon la sfârșitul slujbei religioase, prin care slobozea adunarea credincioșilor. ♦ (Azi) Formulă sacramentală de binecuvântare, rostită de preot la sfârșitul slujbei religioase; otpust. [Acc. și: apolís] – Din gr. apolisis.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: apolis
apolis substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | apolis | apolisul |
| plural | apolise | apolisele | |
| genitiv-dativ | singular | apolis | apolisului |
| plural | apolise | apoliselor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||