11 definiții pentru aplomb


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aplómb sn [At: ENC. AGR. / Pl: (ad 2) ~uri / E: fr aplomb] 1-2 Siguranță și hotărâre în comportare sau în vorbire. 3 Linie perpendiculară pe planul orizontului. 4-5 (Mdv) Direcția și dispoziția pe care o au față de verticală membrele unui patruped care se sprijină deopotrivă pe toate picioarele.

APLÓMB s. n. 1. (Livr.) Siguranță absolută sau îndrăzneală (adesea nejustificată) manifestate în comportarea cuiva. 2. Poziție și direcție a membrelor unor animale în raport cu pământul și cu planul median al corpului, care servește la alegerea animalelor în vederea selecției. – Din fr. aplomb.

APLÓMB s. n. 1. (Livr.) Siguranță absolută sau îndrăzneală (adesea nejustificată) manifestate în comportarea cuiva. 2. Poziție și direcție a membrelor unor animale în raport cu pământul și cu planul median al corpului, care servește la alegerea animalelor în vederea selecției. – Din fr. aplomb.

APLÓMB S. n. (Franțuzism, în jargonul burgheziei) Îndrăzneală (nepermisă și nejustificată). A răspunde cu aplomb.

APLÓMB s. n. (Franțuzism) Îndrăzneală (nepermisă și nejustificată). – Fr. aplomb.

APLÓMB s.n. 1. Direcție verticală, verticalitate. ♦ Poziție și direcție a picioarelor unui animal în raport cu pământul și cu planul median al corpului. 2. (Fig.) Îndrăzneală, siguranță în felul de a se purta și de a vorbi. [< fr. aplomb].

APLÓMB s. n. 1. îndrăzneală, siguranță în felul de a se comporta, de a vorbi. 2. direcție verticală, verticalitate. ◊ poziție și direcție a picioarelor unui animal în raport cu pământul și cu planul median al corpului. (< fr. aplomb)

APLÓMB n. Prezență de spirit; siguranță accentuată în felul de a se purta și de a vorbi; îndrăzneală. [Sil. a-plomb] /<fr. aplomb


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aplómb s. n. (sil. -plomb)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

APLÓMB s. v. îndrăzneală.

Intrare: aplomb
  • silabație: a-plomb
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aplomb
  • aplombul
  • aplombu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • aplomb
  • aplombului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aplomb

  • 1. livresc Siguranță absolută sau îndrăzneală (adesea nejustificată) manifestate în comportarea cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: siguranță îndrăzneală un exemplu
    exemple
    • A răspunde cu aplomb.
      surse: DLRLC
  • 2. Direcție verticală.
    surse: DN sinonime: verticalitate
    • 2.1. Poziție și direcție a membrelor unor animale în raport cu pământul și cu planul median al corpului, care servește la alegerea animalelor în vederea selecției.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: