2 intrări
2 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANÚRIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de anurie. (< fr. anurique)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
anúric s. m., adj. m., pl. anúrici; f. sg. anúrică, pl. anúrice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: anurică
anurică substantiv feminin
substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: anuric (adj.)
anuric adjectiv
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)