7 definiții pentru anură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

anúră sf [At: DEX2 / Pl: ~re / E: fr anures] 1 (Lpl) Ordin de amfibieni lipsiți de coadă în stadiul de adult, cu membrele adaptate pentru salt. 2 (Lsg) Animal aparținând acestui ordin.

ANÚRĂ, anure, s. f. (La pl.) Ordin de amfibieni lipsiți de coadă în stadiul de adult, cu membrele adaptate pentru salt; (și la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. anures.

ANÚRĂ, anure, s. f. (La pl.) Ordin de amfibieni lipsiți de coadă în stadiul de adult, cu membrele adaptate pentru salt; (și la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. anures.

ANÚRĂ ~e f. 1) la pl. Ordin de amfibieni fără coadă și cu picioarele adaptate pentru sărit (reprezentant: broasca). 2) Animal din acest ordin. /<fr. anoures

ANÚRE s.f.pl. Ordin de batracieni fără coadă, cuprinzând broaștele; (la sg.) animal din acest ordin. [Sg. anură. / < fr. anoures, cf. gr. an – fără, oura – coadă].

ANÚRE s. f. ordin de batracieni fără coadă: broaștele. (< fr. anoures)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anúră s. f., g.-d. art. anúrei; pl. anúre

Intrare: anură
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anu
  • anura
plural
  • anure
  • anurele
genitiv-dativ singular
  • anure
  • anurei
plural
  • anure
  • anurelor
vocativ singular
plural

anură

  • 1. (la) plural Ordin de amfibieni lipsiți de coadă în stadiul de adult, cu membrele adaptate pentru salt.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. (la) singular Animal din acest ordin.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: