ANTROPOLÓGIC, -Ă, antropologici, -ce, adj. Al antropologiei, privitor la antropologie. – Din fr. anthropologique.

ANTROPOLÓGIC, -Ă, antropologici, -ce, adj. Al antropologiei, privitor la antropologie. – Din fr. anthropologique.

ANTROPOLÓGIC, -Ă, antropologici, -e, adj. Care aparține antropologiei, privitor la antropologie, caracteristic antropologiei, de antropologie. Într-un album antropologic, am văzut reconstituirea ipotetică a pitecantropului pe cale de a deveni om. IBRĂILEANU, A. 177.

ANTROPOLÓGIC, -Ă, antropologici, -e, adj. Al antropologiei, privitor la antropologie. – Fr. anthropologique.

antropológic adj. m., pl. antropológici; f. antropológică, pl. antropológice

antropológic adj. → logic

antropológic, ~ă a [At: DA / Pl: -ici, -ice / E: fr anthropologique] 1 De antropologie. 2 Caracteristic antropologiei.

ANTROPOLÓGIC, -Ă adj. Al antropologiei, referitor la antropologie. ◊ Școală antropologică = a) școală întemeiată de Lombroso, care concepea infracțiunea ca un produs al factorilor biologici, iar pe infractor ca un tip înnăscut de „om criminal”; b) școală sociologică care susține în mod eronat că viața socială a popoarelor este determinată cauzal de caracteristicile anatomofiziologice ale rasei. [Cf. fr. anthropologique].

ANTROPOLÓGIC, -Ă adj. referitor la antropologie. ♦ școală ~ă = a) școală întemeiată de Lombroso, care concepea infracțiunea ca un produs al factorilor biologici, iar pe infractor ca un tip înnăscut de „om criminal”; b) orientare sociologică care susține în mod eronat că viața socială a popoarelor este determinată de caracteristicile anatomo-fiziologice ale rasei. (< fr. anthropologique)

ANTROPOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de antropologie; propriu antropologiei. /<fr. anthropologique

antropologic a. privitor la antropologie.

*antropológic, -ă adj. (d. antropologie). Relativ la antropologie. Adv. Din punct de vedere antropologic.

ANTROPOLÓGIC, -Ă adj. (cf. fr. anthropologique): în sintagma lingvistică antropologică (v.).