9 definiții pentru antropocentrism
ANTROPOCENTRÍSM s. n. Concepție filozofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului. – Din fr. anthropocentrisme.
- sursa: DEX '09
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ANTROPOCENTRÍSM s. n. Concepție filosofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului. – Din fr. anthropocentrisme.
- sursa: DEX '09
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ANTROPOCENTRÍSM s. n. Concepție filozofică potrivit căreia omul este centrul universului. – Fr. anthropocentrisme.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
antropocentrísm s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
antropocentrísm s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
antropocentrísm sn [At: DEX2 / E: fr anthropocentrisme] Concepție filozofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANTROPOCENTRÍSM s.n. Concepție idealistă potrivit căreia omul este rațiunea de a fi a universului, scopul acestuia. [< fr. anthropocentrisme, cf. gr. anthropos – om, lat. centrum – centru].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ANTROPOCENTRÍSM s. n. concepție potrivit căreia omul este rațiunea de a fi a universului. (< fr. anthropocentrisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ANTROPOCENTRÍSM n. Concepție filozofică idealistă potrivit căreia omul este centrul și scopul universului. [Sil. an-tro-] /<fr. anthropocentrisme
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
|
substantiv neutru
(N29)
Surse flexiune: DOR |
nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | antropocentrism | antropocentrismul |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | antropocentrism | antropocentrismului |
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||