opțiuni
  • info

3 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTREPOZITARE s.f. Acțiunea de a antrepozita. [< antrepozita].

antrepozitar, ~ă smf [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr entrepositaire] (Rar) Persoană care are mărfuri într-un depozit.

ANTREPOZITA vb. I. tr. A depozita provizoriu mărfuri în antrepozit. [< antrepozit, după fr. entreposer].

ANTREPOZITAR, -Ă s. m. f. comerciant care are mărfuri în antrepozit. (< fr. entrepositaire)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

antrepozitare s. f., g.-d. art. antrepozitării; pl. antrepozitări

antrepozita vb., ind. prez. 1 sg. antrepozitez, 3 sg. și pl. antrepozitează

Intrare: antrepozitare
antrepozitare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antrepozitare
  • antrepozitarea
plural
  • antrepozitări
  • antrepozitările
genitiv-dativ singular
  • antrepozitări
  • antrepozitării
plural
  • antrepozitări
  • antrepozitărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: antrepozita
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • antrepozita
  • antrepozitare
  • antrepozitat
  • antrepozitatu‑
  • antrepozitând
  • antrepozitându‑
 singular plural
  • antrepozitează
  • antrepozitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • antrepozitez
 (să)
  • antrepozitez
  • antrepozitam
  • antrepozitai
  • antrepozitasem
a II-a (tu)
  • antrepozitezi
 (să)
  • antrepozitezi
  • antrepozitai
  • antrepozitași
  • antrepozitaseși
a III-a (el, ea)
  • antrepozitează
 (să)
  • antrepoziteze
  • antrepozita
  • antrepozită
  • antrepozitase
plural I (noi)
  • antrepozităm
 (să)
  • antrepozităm
  • antrepozitam
  • antrepozitarăm
  • antrepozitaserăm
  • antrepozitasem
a II-a (voi)
  • antrepozitați
 (să)
  • antrepozitați
  • antrepozitați
  • antrepozitarăți
  • antrepozitaserăți
  • antrepozitaseți
a III-a (ei, ele)
  • antrepozitează
 (să)
  • antrepoziteze
  • antrepozitau
  • antrepozitară
  • antrepozitaseră
Intrare: antrepozitară
antrepozitară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antrepozitară
  • antrepozitara
plural
  • antrepozitare
  • antrepozitarele
genitiv-dativ singular
  • antrepozitare
  • antrepozitarei
plural
  • antrepozitare
  • antrepozitarelor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

antrepozitare, antrepozitărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a antrepozita. DN
etimologie:
  • antrepozita DN

antrepozita, antrepozitezverb

  • 1. A depozita provizoriu mărfuri în antrepozit. DN
etimologie:

antrepozitar, antrepozitarisubstantiv masculin
antrepozitară, antrepozitaresubstantiv feminin

  • 1. Comerciant care are mărfuri în antrepozit. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.