2 definiții pentru antorism
ANTORÍSM s.n. (Lit.) Procedeu stilistic constând în înlocuirea unui cuvânt cu altul, considerat mai puternic sau mai exact. [< fr. anthorisme, cf. gr. anthorismos].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ANTORÍSM s. n. procedeu stilistic constând în înlocuirea unui cuvânt cu altul, considerat mai puternic sau mai exact. (< fr. anthorisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: antorism
antorism
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | antorism | antorismul |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | antorism | antorismului |
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||