12 definiții pentru antonimie

antonimíe sf [At: DA ms / Pl: -ii / E: fr antonymie] Raport dintre doi termeni antonimi.

ANTONIMÍE, antonimii, s. f. Raport între două antonime. – Din fr. antonymie.

ANTONIMÍE, antonimii, s. f. Raport dintre două antonime. – Din fr. antonymie.

ANTONIMÍE s. f. Raport între doi termeni cu sensul exact contrar, relație între două antonime.

ANTONIMÍE s. f. Raport între două antonime. – Fr. antonymie.

!antonimíe (raport între antonime) (an-to-/ant-o-) s. f., art. antonimía, g.-d. art. antonimíei; pl. antonimíi, art. antonimíile

antonimíe s. f., art. antonimía, g.-d. art. antonimíei; pl. antonimíi, art. antonimíile

ANTONIMÍE s.f. Corelație între două cuvinte cu sens opus. [Gen. -iei. / < fr. antonymie].

ANTONIMÍE s. f. corelație între două cuvinte antonime (1). (< fr. antonymie)

ANTONIMÍE ~i f. Corelație între două cuvinte cu sens opus. [G.-D. antonimiei] /<fr. antonymie

*antonimíe f. (vgr. antonymía). Opozițiune de cuvinte: un pungaș onest.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANTONIMÍE s. f. (< fr. antonymie): corelație între două cuvinte cu sensul opus, între două antonime; opoziție între două cuvinte perechi, care trimit la obiecte diferite, contrarii sau contradictorii, cum ar fi opoziția dintre zi și noapte, dintre alb și negru, dintre a trăi și a muri, dintre înainte și înapoi etc. La nivelul exprimării, oricare sinonim al unui antonim se opune celuilalt antonim. A. nu are în vedere deci numai termenii implicați într-o pereche, ci întreaga lor paradigmă semantică, toate sinonimele celor două antonime. Aceasta înseamnă că la nivelul exprimării sunt puse în opoziție și elementele semantice esențiale ale fiecărei paradigme, semele (v.) sau caracteristicile semantice fundamentale ale acesteia. Prin a. vorbitorul pune în raport de contrazicere întreaga paradigmă sau întregul grup de sinonime ale unei perechi antonimice. A. este – alături de sinonimie, omonimie și polisemie – una din cele patru modalități de manifestare a organizării vocabularului, un efect al acțiunii celor cinci factori de organizare a sistemului lexical (frecvența, factorul stilistico-funcțional, factorul psihologic, factorul semantic și factorul etimologic; v. vocabulár).

Intrare: antonimie
antonimie substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antonimie antonimia
plural antonimii antonimiile
genitiv-dativ singular antonimii antonimiei
plural antonimii antonimiilor
vocativ singular
plural