10 definiții pentru antivomitiv

antivomitív, ~ă sn, a [At: DA ms / Pl: ~i, -e / E: anti- + vomitiv] 1-2 (Medicament) împotriva vărsăturilor.

ANTIVOMITÍV, -Ă, antivomitivi, -e, adj., s. n. (Medicament) împotriva vărsăturilor – Anti- + vomitiv.

ANTIVOMITÍV, -Ă, antivomitivi, -e, adj., s. m. (Medicament) împotriva vărsăturilor. – Anti- + vomitiv.

antivomitív1 adj. m., pl. antivomitívi; f. antivomitívă, pl. antivomitíve

antivomitív2 s. n., pl. antivomitíve

antivomitív adj. → vomitiv

antivomitív s. n., pl. antivomitíve

ANTIVOMITÍV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care atenuează sau oprește starea sau senzația de vomă; antiemetic. [Cf. fr. anti-vomitif].

ANTIVOMITÍV, -Ă adj., s. n. (medicament) care combate starea, senzația de vomă; antiemetic. (< fr. anti-vomitif)

ANTIVOMITÍV ~ă (~i, ~e) și substantival (despre medicamente) Care oprește vărsăturile; antiemetic. /anti- + vomitiv

Intrare: antivomitiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antivomitiv antivomitivul antivomiti antivomitiva
plural antivomitivi antivomitivii antivomitive antivomitivele
genitiv-dativ singular antivomitiv antivomitivului antivomitive antivomitivei
plural antivomitivi antivomitivilor antivomitive antivomitivelor
vocativ singular
plural