ANTIUMANISM s. n. Orientare în filosofie, în artă etc., care neagă posibilitatea de desăvârșire a ființei umane, precum și demnitatea, valoarea ei. [Pr.: -ti-u-] – Anti- + umanism.

antiumanism sn [At: DEX² / P: ~ti-u- / E: anti- + umanism] Orientare în filozofie care neagă posibilitatea de desăvârșire a ființei umane precum și demnitatea și valoarea acesteia.

ANTIUMANISM s. n. Orientare în filozofie, în artă etc. care neagă posibilitatea de desăvârșire a ființei umane, precum și demnitatea, valoarea ei. [Pr.: -ti-u-] – Anti- + umanism.

ANTIUMANISM s.n. Curent de gîndire reacționar în filozofie și artă, ostil valorilor umane, dezvoltării libere și multilaterale a omului, pe care îl înfățișează ca pe o mașină sau ca pe un animal stăpînit numai de instincte. [< anti- + umanism].

ANTIUMANISM s. n. orientare în filozofie, artă etc. ostilă valorilor umane, dezvoltării libere și multilaterale a omului. (< anti- + umanism)

ANTIUMANISM n. Curent în filozofie și artă, ostil valorilor umane, care reprezintă omul ca pe o mașină sau ca pe un animal stăpânit exclusiv de instincte. /anti- + umanism

antiumanism (desp. -ti-u-) s. n.

antiumanism (-ti-u-) s. n.

antiumanism s. n. (sil. -ti-u-)