2 intrări

2 definiții

antiromántic adj., s. m. → romantic

ANTIROMÁNTIC, -Ă adj., s. m. f. (om) cu spirit practic, realist. (< engl. antiromantic)

Intrare: antiromantic (adj.)
antiromantic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antiromantic antiromanticul antiromantică antiromantica
plural antiromantici antiromanticii antiromantice antiromanticele
genitiv-dativ singular antiromantic antiromanticului antiromantice antiromanticei
plural antiromantici antiromanticilor antiromantice antiromanticelor
vocativ singular
plural
Intrare: antiromantic (s.m.)
antiromantic substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antiromantic antiromanticul
plural antiromantici antiromanticii
genitiv-dativ singular antiromantic antiromanticului
plural antiromantici antiromanticilor
vocativ singular
plural