4 definiții pentru antinomism

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

antinomism sn [At: DN3 / Pl: ~me / E: ger Antinomismus] (Flz) 1 Tendință de negare a legilor sau legității. 2 Diminuare a influenței unor legi tradiționale.

ANTINOMISM s.n. (Fil.) 1. Tendință de negare a legilor sau legității. 2. Diminuare a unor legi tradiționale. [< germ. Antinomismus].

ANTINOMISM s. n. 1. tendință de negare a legilor sau legalității. 2. (teol.) doctrină care propovăduiește, în numele supremației grației, indiferența față de legi. (< fr. antinomisme, germ. Antinomismus)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: antinomism
antinomism substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antinomism
  • antinomismul
  • antinomismu‑
plural
  • antinomisme
  • antinomismele
genitiv-dativ singular
  • antinomism
  • antinomismului
plural
  • antinomisme
  • antinomismelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

antinomism, antinomismesubstantiv neutru

filozofie
  • 1. Tendință de negare a legilor sau legității. DN
  • 2. Diminuare a unor legi tradiționale. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.