antineutron

  • 1. Antiparticulă a neutronului, având un moment magnetic opus acestuia.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN fizică

etimologie:

Intrare: antineutron
antineutron substantiv neutru
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antineutron antineutronul
plural antineutroni antineutronii
genitiv-dativ singular antineutron antineutronului
plural antineutroni antineutronilor
vocativ singular
plural

6 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

antineutrón sm [At: DEX2 / P: -ne-u- / Pl: -i / E: fr antineutron] (Fiz) Antiparticulă a neutronului.

ANTINEUTRÓN, antineutroni, s. m. (Fiz.) Antiparticulă a neutronului. [Pr.: -ne-u-] – Din fr. antineutron.

ANTINEUTRÓN, antineutroni, s. m. (Fiz.) Antiparticulă a neutronului. [Pr.: -ne-u-] – Din fr. antineutron.

antineutrón s. m. → neutron

ANTINEUTRÓN s.m. Antiparticulă a neutronului, având un moment magnetic opus acestuia. [Pron. -ne-u-. / < fr. antineutron].

ANTINEUTRÓN s. m. antiparticulă a neutronului. (< fr. antineutron)