9 definiții pentru antimuncitoresc

antimuncitorésc, -eáscă a [At: ZAHARESCU, E. P. 261/ Pl: -ești / E: anti- + muncitoresc] Îndreptat împotriva muncitorilor.

ANTIMUNCITORÉSC, -EÁSCĂ, antimuncitorești, adj. Îndreptat împotriva muncitorilor. – Anti- + muncitoresc.

ANTIMUNCITORÉSC, -EÁSCĂ, antimuncitorești, adj. Îndreptat împotriva muncitorilor. – Anti- + muncitoresc.

ANTIMUNCITORÉSC, -EÁSCĂ, antimuncitorești, adj. Care este împotriva intereselor clasei muncitoare, ostil' muncitorimii. În Statele Unite, în ciuda zgomotoaselor campanii anticomuniste și a barbarelor măsuri antimuncitorești și antidemocratice, forțele democratice se înmulțesc, se întăresc și capătă tot mai multă coeziune. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 129.

ANTIMUNCITORÉSC, -EÁSCĂ, antimuncitorești, adj. Îndreptat împotriva intereselor clasei muncitoare. – Din anti- + muncitoresc.

antimuncitorésc adj. m., f. antimuncitoreáscă; pl. m. și f. antimuncitoréști

antimuncitorésc adj. → muncitoresc

ANTIMUNCITORÉSC, -EÁSCĂ adj. Îndreptat împotriva (intereselor) clasei muncitoare. [< anti- + muncitoresc].

ANTIMUNCITORÉSC, -EÁSCĂ adj. împotriva clasei muncitoare. (< anti- + muncitoresc)

Intrare: antimuncitoresc
antimuncitoresc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antimuncitoresc antimuncitorescul antimuncitorească antimuncitoreasca
plural antimuncitorești antimuncitoreștii antimuncitorești antimuncitoreștile
genitiv-dativ singular antimuncitoresc antimuncitorescului antimuncitorești antimuncitoreștii
plural antimuncitorești antimuncitoreștilor antimuncitorești antimuncitoreștilor
vocativ singular
plural