7 definiții pentru anrocament

anrocamént sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr enrochement] Îngrămădire de beton, bolovani, piatră etc. care formează diguri sau platforme de întărire.

ANROCAMÉNT, anrocamente, s. n. Îngrămădire de bolovani, de piatră, de beton etc., care formează platforme de întărire, diguri etc. – Din fr. enrochement (după rocă).

ANROCAMÉNT, anrocamente, s. n. Îngrămădire de bolovani, de piatră, de beton etc., care formează platforme de întărire, diguri etc. – Din fr. enrochement (după rocă).

anrocamént s. n., pl. anrocaménte

anrocamént s. n., pl. anrocaménte

ANROCAMÉNT s.n. Îngrămădire de bolovani, de piatră, de beton, care formează platforme, diguri etc. [Pl. -te. / < fr. enrochement, după rocă].

ANROCAMÉNT s. n. aglomerare de materiale (piatră, beton) care formează fundații, diguri, baraje. (după fr. enrochement)

Intrare: anrocament
anrocament substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anrocament anrocamentul
plural anrocamente anrocamentele
genitiv-dativ singular anrocament anrocamentului
plural anrocamente anrocamentelor
vocativ singular
plural