9 definiții pentru anoxie

ANOXÍE s. f. Tulburare patologică provocată de scăderea, sub valorile normale, a oxigenului din țesuturile organismului, de diminuarea circulației sangvine etc. – Din fr. anoxie.

ANOXÍE s. f. Tulburare patologică provocată de scăderea, sub valorile normale, a oxigenului din țesuturile organismului, de diminuarea circulației sangvine etc. – Din fr. anoxie.

anoxíe (a-no- / an-o-) s. f., art. anoxía, g.-d. anoxíi, art. anoxíei

anoxíe s. f. (sil. mf. an-), art. anoxía, g.-d. anoxíi, art. anoxíei

anoxíe sf [At: DEX2 / Pl: ~ii / E: fr anoxie] Tulburare patologică provocată de scăderea, sub valorile normale, a oxigenului din țesuturi și de diminuarea circulației sangvine.

ANOXÍE s.f. (Biol.) Lipsă a oxigenului din anumite țesuturi, în medii de cultură sau în aer. [Gen. -iei. / < fr. anoxie].

ANOXÍE s. f. lipsă a oxigenului din țesuturile organismului; hipoxie. (< fr. anoxie)

ANOXÍE f. Stare patologică provocată de lipsa cantității necesare de oxigen în țesuturile organismului. /<fr. anoxie


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

anoxíe s.f. (med.) ◊ „În 1973, Sartre are crize de anoxie (asfixie a creierului) [...]” R.lit. 18 X 84 p. 20 (din fr. anoxie; DEX, DN3)

Intrare: anoxie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anoxie anoxia
plural
genitiv-dativ singular anoxii anoxiei
plural
vocativ singular
plural