7 definiții pentru anostie

anostíe sf [At: ALECSANDRI, T. 1427 / Pl: ~ii / E: anosti + -ie] (Rar) 1 Lipsă de gust. 2 Plictiseală.

ANOSTÍE s. f. (Rar) Lipsă de gust, plictiseală. – Anosti + suf. -ie.

ANOSTÍE, anostii, s. f. (Rar) Lipsă de gust, plictiseală. – Anosti + suf. -ie.

ANOSTÍE, anostii, s. f. (Rar) Lucru plictisitor. – Din anost + suf. -ie.

anostíe (rar) s. f., art. anostía, g.-d. anostíi, art. anostíei

anostíe s. f., art. anostía, g.-d. anostíi, art. anostíei

anosteálă f., pl. elĭ (d. anost). Rar. Urît, plictiseală. – Și -stie (ngr. anostía).

Intrare: anostie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anostie anostia
plural anostii anostiile
genitiv-dativ singular anostii anostiei
plural anostii anostiilor
vocativ singular
plural