10 definiții pentru anodic

ANÓDIC, -Ă, anodici, -ce, adj. Care ține de anod, care provine de la anod. – Din fr. anodique.

ANÓDIC, -Ă, anodici, -ce, adj. Care ține de anod, care provine de la anod. – Din fr. anodique.

ANÓDIC, -Ă, anodici, -e, adj. Care ține de anod, care provine de la anod, referitor la anod. Raze anodice. Baterie anodică. Curent anodic.

ANÓDIC, -Ă, anodici, -e, adj. Care ține de anod, care provine de la anod. – Fr. anodique.

anódic adj. m., pl. anódici; f. anódică, pl. anódice

anódic adj. m., pl. anódici; f. sg. anódică, pl. anódice

anódic, ~ă a [At: Ltr / Pl: ~ici, -ice / E: fr anodique] 1 Care aparține anodului. 2 Specific anodului. 3 Care provine de la anod.

ANÓDIC, -Ă adj. Referitor la anod. [< fr. anodique].

ANÓDIC, -Ă adj. referitor la anod. (< fr. anodique)

Intrare: anodic
anodic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anodic anodicul anodică anodica
plural anodici anodicii anodice anodicele
genitiv-dativ singular anodic anodicului anodice anodicei
plural anodici anodicilor anodice anodicelor
vocativ singular
plural