6 definiții pentru anistorism

ANISTORÍSM s. n. Înlocuire a studiului concret istoric al realității sociale prin speculații abstracte. – Anistor[ic] + suf. -ism.

ANISTORÍSM s. n. Înlocuire a studiului concret istoric al realității sociale prin speculații abstracte. – Anistor[ic] + suf. -ism.

*anistorísm (a-nis/an-is-) s. n.

anistorísm s. n. → istorism

anistorísm sn [At: DEX2 / E: anistoric + -ism] înlocuire a studiului concret istoric al realității sociale prin speculații abstracte.

ANISTORÍSM s. n. atitudine filozofică ce tinde să substituie studiul concret-istoric al realităților sociale prin speculații abstracte. (< anistor/ic/ + -ism)

Intrare: anistorism
anistorism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anistorism anistorismul
plural
genitiv-dativ singular anistorism anistorismului
plural
vocativ singular
plural