angloman, ~ă smf, a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr anglomane] 1-2 (Persoană) care are o admirație exagerată pentru însușirile, limba și obiceiurile poporului englez și caută să le imite.

anglomanie sf [At: DA / Pl: ~ii / E: fr anglomenie] Admirație exagerată pentru firea, limba și, mai ales, obiceiurile poporului englez și imitarea lor.

*ANGLOMAN, -ANĂ adj. sm. f. Care admiră peste măsură pe Englezi, obiceiurile și datinele lor, care-i imită în toate [fr.].

*ANGLOMANIE sf. Admirațiune afară din cale a Englezilor, a instituțiilor lor politice, a moravurilor, obiceiurilor, modelor lor, etc. [fr.].

ANGLOMAN adj., s.m. și f. (Cel) care are o admirație exagerată pentru însușirile, limba și obiceiurile poporului englez; anglofil. [< fr. anglomane].

ANGLOMANIE s.f. (Rar) Admirație exagerată față de englezi și mai ales de obiceiurile lor; anglofilie. [Gen. -iei. / < fr. anglomanie].

ANGLOMAN adj., s. m. f. (cel) stăpânit de anglomanie; anglofil. (< fr. anglomane)

ANGLOMANIE s. f. admirație exagerată față de englezi și de obiceiurile lor; anglofilie. (< fr. anglomanie)

ANGLOMAN ~ă (~i, ~e) și substantival Care ține de anglomanie; propriu anglomaniei; anglofil. /<fr. anglomane

ANGLOMANIE f. rar Admirație exagerată pentru tot ce este englez; anglofilie. /<fr. anglomanie

*anglomán, -ă adj. Imitator exagerat al Englejilor.

*anglomaníe f. (d. Anglo- și manie). Imitare exagerată a Englejilor.

angloman adj. m., s. m., pl. anglomani; adj. f., s. f. anglomană, pl. anglomane

anglomanie s. f., art. anglomania, g.-d. anglomanii, art. anglomaniei

angloman adj. m., s. m., pl. anglomani; adj. f., s. f. anglomană, pl. anglomane

anglomanie s. f., art. anglomania, g.-d. anglomanii, art. anglomaniei

angloman s. m., adj. m., pl. anglomani; f. sg. anglomană, g.-d. art. anglomanei, pl. anglomane

anglomanie s. f., art. anglomania, g.-d. anglomanii, art. anglomaniei

ANGLOMAN adj., s. v. anglofil.

ANGLOMANIE s. v. anglofilie.

ANGLOMAN adj., s. anglofil.

ANGLOMANIE s. anglofilie.