4 intrări
6 definiții
andălí v [At: BUGNARIU, N. / V: (înv) îndălui, (reg) undului / Pzi: ~lesc / E: mg indulni] (Reg) 1 vi (Trs) A pleca. 2 vt A pierde vremea. 3 vi (Complinit printr-un verb, de obicei, la infinitiv) A porni (la ceva) 4 vi A trimite undeva. 5 vt A alunga.
andălíre sf [At: MÂNDRESCU, UNG., ap. DA / V: îndu-, îndălui, undului- / Pl: ~ri / E: andăli] (Reg) 1 Plecare. 2 Pierdere de vreme. 3 Pornire să facă ceva. 4 Trimitere (undeva). 5 Urzire de intrigi. 6 Alungare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
andalí (-lésc, -ít), vb. – 1. A pleca, a porni. – 2. A da tîrcoale. – 3. A începe. – Var. îndăli, undului. Mag. indulni „a pleca” (DAR). Numai în Trans.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
andălí, andălésc, vb. I (reg.) a pleca; a umbla fără rost, a vagabonda
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
andălésc, V. îndulesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îndulésc, undulésc și andălésc v. intr. (ung. indulni, id.). Trans. Pornesc. V. tr. Încep. V. arăduĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) andali | andalire | andalit | andalind | singular | plural | ||
| andalește | andaliți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | andalesc | (să) andalesc | andaleam | andalii | andalisem | |
| a II-a (tu) | andalești | (să) andalești | andaleai | andaliși | andaliseși | ||
| a III-a (el, ea) | andalește | (să) andalească | andalea | andali | andalise | ||
| plural | I (noi) | andalim | (să) andalim | andaleam | andalirăm | andaliserăm, andalisem* | |
| a II-a (voi) | andaliți | (să) andaliți | andaleați | andalirăți | andaliserăți, andaliseți* | ||
| a III-a (ei, ele) | andalesc | (să) andalească | andaleau | andaliră | andaliseră | ||
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | andalire | andalirea |
| plural | andaliri | andalirile | |
| genitiv-dativ | singular | andaliri | andalirii |
| plural | andaliri | andalirilor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) andăli | andălire | andălit | andălind | singular | plural | ||
| andălește | andăliți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | andălesc | (să) andălesc | andăleam | andălii | andălisem | |
| a II-a (tu) | andălești | (să) andălești | andăleai | andăliși | andăliseși | ||
| a III-a (el, ea) | andălește | (să) andălească | andălea | andăli | andălise | ||
| plural | I (noi) | andălim | (să) andălim | andăleam | andălirăm | andăliserăm, andălisem* | |
| a II-a (voi) | andăliți | (să) andăliți | andăleați | andălirăți | andăliserăți, andăliseți* | ||
| a III-a (ei, ele) | andălesc | (să) andălească | andăleau | andăliră | andăliseră | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | andălire | andălirea |
| plural | andăliri | andălirile | |
| genitiv-dativ | singular | andăliri | andălirii |
| plural | andăliri | andălirilor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||