O definiție pentru andalire
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
andali (-lesc, -it), vb. – 1. A pleca, a porni. – 2. A da tîrcoale. – 3. A începe. – Var. îndăli, undului. Mag. indulni „a pleca” (DAR). Numai în Trans.
Intrare: andalire
andalire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||