9 definiții pentru anchetatoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

anchetator, ~oare smf, a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~oare / E: ancheta + -tor] 1-2 (Persoană) care efectuează o anchetă.

ANCHETATÓR, -OÁRE, anchetatori, -oare, s. m. și f. Persoană care face o anchetă. – Ancheta + suf. -tor.

ANCHETATÓR, -OÁRE, anchetatori, -oare, s. m. și f. Persoană care face o anchetă. – Anchetă + suf. -tor.

ANCHETATÓR, -OÁRE, anchetatori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată cu facerea unei anchete. Persoană care face o cercetare științifică pe teren. Anchetatorii «Atlasului lingvistic romîn».

ANCHETATÓR, -OÁRE, anchetatori, -oare, s. m. și f. Persoană care face o anchetă. – Din ancheta + suf. -tor.

ANCHETATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care conduce, care face o anchetă. ♦ Cel care întreprinde o cercetare științifică pe teren. [<ancheta + -tor, după fr. enquêteur].

ANCHETATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care face o anchetă. (după fr. enquêteur)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anchetatoáre s. f., g.-d. art. anchetatoárei; pl. anchetatoáre

anchetatoáre s. f., g.-d. art. anchetatoárei; pl. anchetatoáre

Intrare: anchetatoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anchetatoare
  • anchetatoarea
plural
  • anchetatoare
  • anchetatoarele
genitiv-dativ singular
  • anchetatoare
  • anchetatoarei
plural
  • anchetatoare
  • anchetatoarelor
vocativ singular
  • anchetatoare
  • anchetatoareo
plural
  • anchetatoarelor

anchetator, -oare anchetatoare anchetator

  • 1. Persoană care face o anchetă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Persoană care face o cercetare științifică pe teren.
      surse: DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Anchetatorii «Atlasului lingvistic român».
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Ancheta + sufix -tor.
    surse: DEX '09 DN