2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

anastomóză sf [At: CADE / Pl: ~ze / E: fr anastomose] 1 (Atm) Loc de îmbinare a două vase sangvine sau a doi nervi. 2 Îmbinare a filamentelor unei plante.

ANASTOMÓZĂ, anastomoze, s. f. Comunicație naturală sau artificială (chirurgicală) între două vase sangvine, între două segmente ale tubului digestiv etc.; p. ext. trecere a fibrelor nervoase de la un nerv la altul. – Din fr. anastomose.

ANASTOMÓZĂ, anastomoze, s. f. Comunicație naturală sau artificială (chirurgicală) între două vase sanguine, între două organe cavitare etc.; p. ext. trecerea fibrelor nervoase de la un nerv la altul. – Din fr. anastomose.

ANASTOMÓZĂ, anastomoze, s. f. Legătură (normală sau patologică) sau stabilire pe cale chirurgicală a unei legături între două căi de circulație.

ANASTOMÓZĂ, anastomoze, s. f. Legătură sau stabilire pe cale chirurgicală a unei legături între două căi de circulație. – Fr. anastomose (< gr.).

ANASTOMÓZĂ s.f. (Biol.) 1. Stabilire pe cale chirurgicală a unei legături între două căi de circulație (vase de sânge, nervi etc.) 2. Ramură a ramificațiilor nervurilor frunzei. [< fr. anastomose, cf. gr. anastomosis – îmbucare]

ANASTOMÓZĂ s. f. 1. comunicație naturală sau chirurgicală între două sau mai multe vase sangvine, fibre nervoase sau musculare etc. 2. reunire a diferitelor organe vegetale. (< fr. anastomose, gr. anastomosis)

ANASTOMÓZĂ f. Stabilire pe cale chirurgicală a legăturii dintre două cavități, două vase sau două fibre musculare. /<fr. anastomose

*anastomóză f., pl. e (vgr. anastómosis, d. stóma, gură). Anat. Îmbucare, juncțiunea a doŭă vine (fibre, nervĭ, ramurĭ) gură’n gură saŭ pin ajutoru unor ramificațiunĭ laterale.

anastomoza vt [At: DEX2 / Pzi: -zéz / E: fr anastomoser] A stabili (chirurgical) o legătură între două vase sangvine sau între două organe cavitare.

ANASTOMOZÁ, anastomozez, vb. I. Tranz. A stabili o legătură prin anastomoză. – Din fr. anastomoser.

ANASTOMOZÁ, anastomozez, vb. I. Tranz. A stabili o legătură prin anastomoză. – Din fr. anastomoser.

ANASTOMOZÁ vb. I. tr. (Biol.) A stabili o legătură prin anastomoză. [< fr. anastomoser].

ANASTOMOZÁ vb. I. tr. a practica o anastomoză. II. refl. a se îmbina prin anastomoză. (< fr. anastomoser)

*anastomozéz v. tr. (d. anastomoză). Unesc pin anastomoză, îmbuc: doŭă vine care s’aŭ anastomozat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anastomóză (-nas-to- / -na-sto-) s. f., g.-d. art. anastomózei; pl. anastomóze

anastomóză s. f. (sil. mf. -sto-), g.-d. art. anastomózei; pl. anastomóze

anastomozá (a ~) (-nas-to- / -na-sto-) vb., ind. prez. 3 anastomozeáză

anastomozá vb. (sil. mf. -sto-), ind. prez. 3 sg. anastomozeáză


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ANASTOMÓZĂ (< fr. {i}; {s} gr. anastomosis „deschidere”, „gură”) s. f. Comunicație naturală sau artificială (chirurgicală) între două vase sanguine, între două segmente ale tubului digestiv etc.

Intrare: anastomoză
anastomoză substantiv feminin
  • silabație: a-nas-to-, a-na-sto-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anastomo
  • anastomoza
plural
  • anastomoze
  • anastomozele
genitiv-dativ singular
  • anastomoze
  • anastomozei
plural
  • anastomoze
  • anastomozelor
vocativ singular
plural
Intrare: anastomoza
  • silabație: a-nas-to-, a-na-sto-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • anastomoza
  • anastomozare
  • anastomozat
  • anastomozatu‑
  • anastomozând
  • anastomozându‑
singular plural
  • anastomozea
  • anastomozați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • anastomozez
(să)
  • anastomozez
  • anastomozam
  • anastomozai
  • anastomozasem
a II-a (tu)
  • anastomozezi
(să)
  • anastomozezi
  • anastomozai
  • anastomozași
  • anastomozaseși
a III-a (el, ea)
  • anastomozea
(să)
  • anastomozeze
  • anastomoza
  • anastomoză
  • anastomozase
plural I (noi)
  • anastomozăm
(să)
  • anastomozăm
  • anastomozam
  • anastomozarăm
  • anastomozaserăm
  • anastomozasem
a II-a (voi)
  • anastomozați
(să)
  • anastomozați
  • anastomozați
  • anastomozarăți
  • anastomozaserăți
  • anastomozaseți
a III-a (ei, ele)
  • anastomozea
(să)
  • anastomozeze
  • anastomozau
  • anastomoza
  • anastomozaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

anastomoză

  • 1. Comunicație naturală sau artificială (chirurgicală) între două vase sangvine, între două segmente ale tubului digestiv etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. prin extensiune Trecere a fibrelor nervoase de la un nerv la altul.
      surse: DEX '09
  • 2. Ramură a ramificațiilor nervurilor frunzei.
    surse: DN
    • diferențiere Reunire a diferitelor organe vegetale.
      surse: MDN '00

etimologie:

anastomoza

  • 1. A stabili o legătură prin anastomoză.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: