8 definiții pentru anaptixă

anaptíxă sf [At: DEX2 / Pl: -xe / E: fr anaptyxe] Apariție accidentală a unei vocale între două consoane.

ANAPTÍXĂ, anaptixe, s. f. Apariție accidentală a unei vocale între două consoane. – Din fr. anaptyxe.

ANAPTÍXĂ s. f. Apariție accidentală a unei vocale între două consoane. – Din fr. anaptyxe.

anaptíxă s. f., g.-d. art. anaptíxei; pl. anaptíxe

anaptíxă s. f., g.-d. art. anaptíxei; pl. anaptíxe

ANAPTÍXĂ s.f. (Fon.) Introducere a unei vocale între două consoane. [Pl. -xe. / < fr. anaptyxe, cf. gr. anaptyxis – deschidere < ana – în sus, ptyssein – a desfășura].

ANAPTÍXĂ s. f. modificare fonetică constând în introducerea unei vocale între două consoane într-un cuvânt. (< fr. anaptyxe)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANAPTÍXĂ s. f. (< fr. anaptyxe, cf. gr. anaptyxis – deschidere < ana – în sus, ptyssein – a desfășura): modificare fonetică condiționată, care constă în introducerea unei vocale între două consoane, în cadrul unui cuvânt. În limba română, fenomenul acesta are loc în vorbirea dialectală sau în vorbirea neîngrijită și el demonstrează că o asemenea modificare fonetică mărește corpul cuvântului: șicoală pentru școală, hirean pentru hrean, mă hărănesc pentru mă hrănesc, tirifoi pentru trifoi etc. În limba maghiară, rom. crăciun e pronunțat karacsony, cu a. primului a.

Intrare: anaptixă
anaptixă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anapti anaptixa
plural anaptixe anaptixele
genitiv-dativ singular anaptixe anaptixei
plural anaptixe anaptixelor
vocativ singular
plural