4 definiții pentru anaplazie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANAPLAZÍE s.f. (Biol.) Dezvoltare incompletă sau anormală a unei celule sau a unui țesut. [Gen. -iei. / < fr. anaplasie, cf. gr. ana – fără, plassein – a forma].

ANAPLAZÍE s. f. dezvoltare incompletă sau anormală a unei celule, a unui țesut. (< fr. anaplasie)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anaplazíe (-na-pla-) s. f., art. anaplazía, g.-d. anaplazíi, art. anaplazíei

anaplazíe s. f. (sil. -pla-), art. anaplazía, g.-d. anaplazíi, art. anaplazíei

Intrare: anaplazie
anaplazie substantiv feminin
  • silabație: -pla-
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anaplazie
  • anaplazia
plural
genitiv-dativ singular
  • anaplazii
  • anaplaziei
plural
vocativ singular
plural