4 definiții pentru anaplazie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANAPLAZÍE s.f. (Biol.) Dezvoltare incompletă sau anormală a unei celule sau a unui țesut. [Gen. -iei. / < fr. anaplasie, cf. gr. ana – fără, plassein – a forma].
ANAPLAZÍE s. f. dezvoltare incompletă sau anormală a unei celule, a unui țesut. (< fr. anaplasie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
anaplazie (-na-pla-) s. f., art. anaplazia, g.-d. anaplazii, art. anaplaziei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
anaplazíe s. f. (sil. -pla-), art. anaplazía, g.-d. anaplazíi, art. anaplazíei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: anaplazie
anaplazie substantiv feminin
- silabație: -pla-
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||