9 definiții pentru analitism

analitísm sn [At: DEX2 / Pl: ? / E: analitic + -ism] 1-2 Caracter a ceea ce este bazat pe analiză (1, 4). 3-4 Caracter a ceea ce procedează prin analiză (1, 4). 5 Spirit analitic (6).

ANALITÍSM s. n. Faptul, însușirea de a fi analitic. – Analitic + suf. -ism.

ANALITÍSM, s. n. Faptul, însușirea de a fi analitic. – Analitic + suf. -ism.

ANALITÍSM s.n. Faptul, însușirea de a fi analitic. [< fr. analytisme].

ANALITÍSM s. n. faptul, însușirea de a fi analitic. (< fr. analytisme)

ANALITÍSM n. Caracter analitic. /<fr. analytisme


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANALITÍSM s. n. (< analitic, cf. fr. analytique, lat. analiticus + suf. -ism): calitate a unei limbi de a exprima anumite valori sau relații sintactice, în cadrul propoziției, prin intermediul morfemelor flexionare analitice, care nu fac corp comun cu părțile de vorbire pe care le însoțesc (pentru limba română: articolul hotărât proclitic lui, articolele nehotărâte, articolele posesive genitivale, articolele demonstrative adjectivale, adjectivele calificative proclitice, verbele auxiliare morfologice).

Intrare: analitism
analitism substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular analitism analitismul
plural
genitiv-dativ singular analitism analitismului
plural
vocativ singular
plural