9 definiții pentru analitism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANALITÍSM s. n. Faptul, însușirea de a fi analitic. – Analitic + suf. -ism.

analitísm sn [At: DEX2 / Pl: ? / E: analitic + -ism] 1-2 Caracter a ceea ce este bazat pe analiză (1, 4). 3-4 Caracter a ceea ce procedează prin analiză (1, 4). 5 Spirit analitic (6).

ANALITÍSM, s. n. Faptul, însușirea de a fi analitic. – Analitic + suf. -ism.

ANALITÍSM s.n. Faptul, însușirea de a fi analitic. [< fr. analytisme].

ANALITÍSM s. n. faptul, însușirea de a fi analitic. (< fr. analytisme)

ANALITÍSM n. Caracter analitic. /<fr. analytisme


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ANALITÍSM s. n. (< analitic, cf. fr. analytique, lat. analiticus + suf. -ism): calitate a unei limbi de a exprima anumite valori sau relații sintactice, în cadrul propoziției, prin intermediul morfemelor flexionare analitice, care nu fac corp comun cu părțile de vorbire pe care le însoțesc (pentru limba română: articolul hotărât proclitic lui, articolele nehotărâte, articolele posesive genitivale, articolele demonstrative adjectivale, adjectivele calificative proclitice, verbele auxiliare morfologice).

Intrare: analitism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • analitism
  • analitismul
  • analitismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • analitism
  • analitismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

analitism

  • 1. Faptul, însușirea de a fi analitic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • Analitic + sufix -ism.
    surse: DEX '98 DEX '09