ANALÍST², -Ă, analiști, -ste, s. m. și f. 1. Specialist în analiza matematică, informatică, financiară etc. 2. Psihanalist. 3. Persoană care dovedește o aptitudine deosebită în cunoașterea, în analiza și în descrierea sufletului omenesc. 4. (Și în sintagma analist politic) Persoană specializată în comentarea (și interpretarea) evenimentelor politice. – Din fr. analyste.

analíst², ~ă smf, a [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 63 / Pl: ~iști, ~e / E: fr analyste] 1-2 (Persoană) care este versată în analiza matematică (sau psihologică). 3-4 (Chimist) care se ocupă cu analize chimice. 5 (Rar) (Persoană, scriere, gândire etc.) care are putere de analiză.

ANALÍST², -Ă, analiști, -ste, s. m. și f. 1. Specialist în analiza matematică sau psihologică. 2. Specialist în informatică. 3. Persoană care dovedește o aptitudine deosebită în cunoașterea, în analiza și în descrierea sufletului omenesc. – Din fr. analyste.

ANALÍST², -Ă, analiști, -ste, s. m. și f. Specialist în analiza matematică sau psihologică.

ANALÍST², -Ă, analiști, -ste, s. m. și f. Specialist în analiza matematică sau psihologică. ♦ Persoană care dovedește o aptitudine deosebită în cunoașterea, în analiza și în descrierea sufletului omenesc. – Fr. analyste (it. analista).

ANALÍST, -Ă s.m. și f. Specialist în analiza matematică sau psihologică. ♦ Persoană cu aptitudini deosebite în cunoașterea, în analiza și în descrierea sufletului omenesc. [< fr. analyste].

ANALÍST², -Ă s. m. f. 1. specialist în analiza informatică sau psihologică. 2. psihanalist. (< fr. analyste)

*2) analíst, -ă s. (d. analiză; fr. analyste). Care e versat în analiză (maĭ ales matematică).

analistă s. f., g.-d. art. analistei; pl. analiste

analístă s. f., pl. analíste