opțiuni

6 definiții pentru anagramatic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANAGRAMÁTIC, -Ă, anagramatici, -ce, adj. Care formează o anagramă. – Din fr. anagrammatique.

ANAGRAMÁTIC, -Ă, anagramatici, -ce, adj. Care formează o anagramă. – Din fr. anagrammatique.

anagramátic, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr anagramatique] 1 (D. cuvinte) Care formează o anagramă. 2 (D. texte) Care conține anagrame.

ANAGRAMÁTIC, -Ă adj. De anagramă. [< fr. anagrammatique].

ANAGRAMÁTIC, -Ă adj. de anagramă. (< fr. anagrammatique)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anagramátic (-na-gra-) adj. m., pl. anagramátici; f. anagramátică, pl. anagramátice

anagramátic adj. m. (sil. -gra-), pl. anagramátici; f. sg. anagramátică, pl. anagramátice

Intrare: anagramatic
anagramatic adjectiv
  • silabație: a-na-gra-
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anagramatic
  • anagramaticul
  • anagramaticu‑
  • anagramatică
  • anagramatica
plural
  • anagramatici
  • anagramaticii
  • anagramatice
  • anagramaticele
genitiv-dativ singular
  • anagramatic
  • anagramaticului
  • anagramatice
  • anagramaticei
plural
  • anagramatici
  • anagramaticilor
  • anagramatice
  • anagramaticelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

anagramatic

  • 1. Care formează o anagramă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: