2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
anagramat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: anagrama] (Rar) 1-3 Anagramare (1-3).
anagramat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: anagrama] (D. cuvinte) 1 Căruia i s-a schimbat ordinea literelor pentru a obține alt cuvânt Si: (rar) anagramatizat2. 2 Care a fost transcris sub formă de anagramă (1-2) Si: (rar) anagramatizat2 (2-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANAGRAMA, anagramez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza. – Din anagramă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ANAGRAMA, anagramez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza. – Din anagramă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
anagrama vt [At: DEX2 / Pzi: ~mez / E: anagramă] 1 A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține alt cuvânt Si: (rar) a anagramatiza (1). 2-3 A transcrie sub formă de anagramă (1-2) Si: (rar) a anagramatiza (2-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANAGRAMA vb. I. tr. A schimba ordinea literelor unui cuvînt pentru a obține alt cuvînt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza. / după fr. anagrammatiser].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ANAGRAMA vb. tr. a (tran)scrie sub formă de anagramă. (< fr. anagrammer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
anagrama (a ~) (desp. -na-gra-) vb., ind. prez. 1 sg. anagramez, 3 anagramează; conj. prez. 1 sg. să anagramez, 3 să anagrameze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
anagrama (a ~) (-na-gra-) vb., ind. prez. 3 anagramează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
anagrama vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg. anagramez, 3 sg. și pl. anagramează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: a-na-gra-ma
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
anagrama, anagramezverb
- 1. A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: anagramatiza
etimologie:
- anagramă DEX '09 DEX '98 DN