ANAGRAMÁRE, anagramări, s. f. Acțiunea de a anagrama. – V. anagrama.

ANAGRAMÁRE, anagramări, s. f. Acțiunea de a anagrama. – V. anagrama.

anagramáre s. f., g.-d. art. anagramării; pl. anagramări

anagramáre sf [At: DEX² / Pl: ~mări / E: anagrama] 1 Schimbare a ordinii literelor unui cuvânt pentru a obține alt cuvânt Si: (rar) anagramat¹ (1), anagramatizare (1), anagramatizat¹ (1). 2-3 Transcriere sub formă de anagramă (1-2) Si: (rar) anagramat¹ (2-3), anagramatizare (2-3), anagramatizat¹ (2-3).

ANAGRAMÁRE s.f. Acțiunea de a anagrama. [< anagrama].

ANAGRAMÁ, anagramez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza. – Din anagramă.

ANAGRAMÁ, anagramez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza. – Din anagramă.

anagramá (a ~) (-na-gra-) vb., ind. prez. 3 anagrameáză

anagramá vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg. anagraméz, 3 sg. și pl. anagrameáză

anagramá vt [At: DEX² / Pzi: -méz / E: anagramă] 1 A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține alt cuvânt Si: (rar) a anagramatiza (1). 2-3 A transcrie sub formă de anagramă (1-2) Si: (rar) a anagramatiza (2-3).

ANAGRAMÁ vb. I. tr. A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza. / după fr. anagrammatiser].

ANAGRAMÁ vb. tr. a (tran)scrie sub formă de anagramă. (< fr. anagrammer)