12 definiții pentru anaglifă anaglif


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

anaglífă sf [At: DA / V: -iptă / Pl: ~fe / E: fr anaglyphe, anaglypte] 1 Lucrare de sculptură în basorelief realizată prin cizelură. 2 Procedeu prin care se obține imaginea în relief a unui obiect fotografiat.

ANAGLÍFĂ, anaglife, s. f. 1. Obiect ornamentat cu relief scund, realizat prin cizelură. 2. Procedeu pe baza căruia se obține imaginea în relief a unui obiect fotografiat. – Din fr. anaglyphe.

ANAGLÍFĂ, anaglife, s. f. 1. Lucrare de sculptură în (baso)relief realizat prin cizelură. 2. Procedeu pe baza căruia se obține imaginea în relief a unui obiect fotografiat. – Din fr. anaglyphe.

ANAGLÍFĂ, anaglife, s. f. Lucrare de sculptură în relief sau în basorelief.

ANAGLÍFĂ, anaglife, s. f. Lucrare de sculptură în (baso)relief. ◊ Procedeul anaglifelor = procedeu pe baza căruia se obține imaginea în relief a unui obiect fotografiat. – Fr. anaglyphe (lat. lit. anaglyphus).

ANAGLÍFĂ s.f. v. anaglif.

ANAGLÍFĂ s. f. 1. sculptură în (baso)relief. 2. procedeu stereoscopic prin care se obțin imagini în relief. 3. desen al unui corp geometric în două culori (roșu și albastru) care, cu ochelari speciali, dă imaginea unui corp în relief. (< fr. anaglyphe)

*anaglífă f., pl. e (vgr. anaglyphé, d. glypho, sculptez, gravez). Sculptură în relief.

ANAGLÍF s.n. 1. Sculptură în relief sau în basorelief. 2. (Mat.) Desen al unui corp geometric executat în două culori (roșu și albastru), privit cu ajutorul unor ochelari, care, la rândul lor, având și ei un vizor colorat în roșu și altul în albastru, dau imaginea unui corp în relief. ◊ (Fiz.) Procedeul anaglifelor = procedeu stereoscopic prin care se obține imaginea în relief a unui obiect, folosindu-se ochelari cu sticle de culori diferite, complementare. [Var. anaglifă s.f. / < fr. anaglyphe, cf. gr. anaglyphos].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anaglífă (-na-gli-) s. f., g.-d. art. anaglífei; pl. anaglífe

anaglífă s. f. (sil. -gli-), g.-d. art. anaglífei; pl. anaglífe

Intrare: anaglifă
anaglifă substantiv feminin
  • silabație: a-na-gli-fă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anagli
  • anaglifa
plural
  • anaglife
  • anaglifele
genitiv-dativ singular
  • anaglife
  • anaglifei
plural
  • anaglife
  • anaglifelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anaglif
  • anagliful
  • anaglifu‑
plural
  • anaglife
  • anaglifele
genitiv-dativ singular
  • anaglif
  • anaglifului
plural
  • anaglife
  • anaglifelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

anaglifă anaglif

  • 1. Obiect ornamentat cu relief scund, realizat prin cizelură.
    surse: DEX '09 DN MDN '00
  • 2. Procedeu pe baza căruia se obține imaginea în relief a unui obiect fotografiat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN MDN '00
  • 3. Desen al unui corp geometric în două culori (roșu și albastru) care, cu ochelari speciali, dă imaginea unui corp în relief.
    surse: DN MDN '00

etimologie: