9 definiții pentru anafilactic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANAFILÁCTIC, -Ă, anafilactici, -ce, adj. Cu caracter de anafilaxie, bazat pe anafilaxie. ◊ Șoc anafilactic = reacție violentă a organismului provocată de injectarea sau înghițirea unei anumite substanțe. – Din fr. anaphylactique.

ANAFILÁCTIC, -Ă, anafilactici, -ce, adj. Cu caracter de anafilaxie, bazat pe anafilaxie. ◊ Șoc anafilactic = reacție violentă a organismului provocată de injectarea sau înghițirea unei anumite substanțe. – Din fr. anaphylactique.

anafiláctic, ~ă a [At: RALEA, E. O. 62 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr anaphylactique] 1-2 (Med) Cu caracter (sau pe bază) de anafilaxie. 3 (Îs) Șoc ~ Reacție violentă a organismului, provocată de injectarea sau înghițirea unei anumite substanțe.

ANAFILÁCTIC, -Ă, anafilactici, -e, adj. Cu caracter de anafilaxie sau bazat pe aceasta. ♦ Șoc anafilactic = reacție violentă a organismului, provocată de injectarea sau înghițirea unei anumite substanțe.

ANAFILÁCTIC, -Ă, anafilactici, -e, adj. Cu caracter de anafilaxie, bazat pe anafilaxie. – Fr. anaphylactique.

ANAFILÁCTIC, -Ă adj. Cu caracter de anafilaxie. ◊ Șoc anafilactic = reacție violentă a organismului, provocată de injectarea sau de înghițirea unei anumite substanțe. [< fr. anaphylactique].

ANAFILÁCTIC, -Ă adj. cu caracter de anafilaxie. (< fr. anaphylactique)

*anafiláctic, -ă adj. Relativ la anafilaxie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anafiláctic adj. m., pl. anafiláctici; f. anafiláctică, pl. anafiláctice

anafiláctic adj. m., pl. anafiláctici; f. sg. anafiláctică, pl. anafiláctice

Intrare: anafilactic
anafilactic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anafilactic
  • anafilacticul
  • anafilacticu‑
  • anafilactică
  • anafilactica
plural
  • anafilactici
  • anafilacticii
  • anafilactice
  • anafilacticele
genitiv-dativ singular
  • anafilactic
  • anafilacticului
  • anafilactice
  • anafilacticei
plural
  • anafilactici
  • anafilacticilor
  • anafilactice
  • anafilacticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

anafilactic

  • 1. Cu caracter de anafilaxie, bazat pe anafilaxie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Șoc anafilactic = reacție violentă a organismului provocată de injectarea sau înghițirea unei anumite substanțe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: