3 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amurgit2, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II, 246 / Pl: ~giți, ~e / E: amurgi] Învăluit în amurg.

amurgit1 sn [At: HEM 1116 / Pl: ~e / E: amurgi] 1 (Rar) Amurg. 2 (Reg; îlav) Pe ~ La vremea amurgului.

AMURGÍT s. n. (Pop.) Amurg. – V. amurgi.

AMURGÍT s. n. (Pop.) Amurg. – V. amurgi.

AMURGÍT1 s. n. Amurg. Fiece amurgit liniștit Șoptea despre sîngele și sudorile Norodului schingiuit, jefuit. DEȘLIU, G. 37. Apoi treceau oamenii care se întorceau de la lucru și cîntecele lor umpleau amurgitul. SADOVEANU, O. I 288. Să-mi răcoresc viața la un amurgit de sară. VLAHUȚĂ, P. 47. ◊ Loc. adv. În (sau pe la) amurgit = cînd se îngînă ziua cu noaptea, la vremea amurgului. Să văd codrul plin de-areți Și cîrlanii cum s-alungă; Iar în amurgit, la strungă, Să mulg laptele-n găleți. COȘBUC, P. II 167. Cînd fu pe la amurgit, întîlni un om. ISPIRESCU, L. 321.

AMURGÍT2, -Ă, amurgiți, -te, adj. învăluit în amurg. (Fig.) Nu-mi faceți dar, vă rog, o vină de a fi căutat să descopăr de pe zarea amurgită a trecutului, din ceața brumoasă a prezentului, o falnică lumină pentru viitorul artelor romîne! ODOBESCU, S. II 246.

AMURGÍT2, -Ă, amurgiți, -te, adj. (Rar) Învăluit în amurg; întunecat. – V. amurgi.

AMURGÍT1 s. n. Amurg. – V. amurgi.

amurgí viu [At: BIBLIA (1688), 207/2 / Pzi: ~rgește / E: amurg cf murgi] A se însera.

AMURGÍ, pers. 3 amurgește, vb. IV Intranz. A se însera (1), a se întuneca. – Din amurg.

AMURGÍ, pers. 3 amurgește, vb. IV. Intranz. A se însera (1), a se întuneca. – Din amurg.

AMURGÍ, pers. 3 amurgește, vb. IV. Intranz. A se lăsa amurgul, a se însera. Amurgea și zăream satul de subt culme. SADOVEANU, P. M. 122. Pînă-l mai menim noi pe popă... amurgește bine. CREANGĂ, A. 43. Abia amurgise cînd Stroici și Șpancioc sosiră. NEGRUZZI, S. I 160. ♦ Fig. (Rar, despre lumina zilei) A slăbi, a se stinge, a se întuneca (la amurg). Sub dealuri amurgește zarea, Se-ntunecă prin văi cărarea Și-i umbră peste sat. COȘBUC,. P. II 50. Dar lumina amurgește și plugarii, cătră sat, Hăulind pe lîngă juguri, se întorc de la arat. ALECSANDRI, P. A. 121.

AMURGÍ, pers. 3 amurgește, vb. IV. Intranz. A se însera; a se întuneca. – Din amurg.

A AMURGÍ pers. 3 ~éște intranz. A se lăsa amurgul; a însera. /Din amurg

amurgì v. a însera: lumina amurgește și plugarii se ’ntorc AL.

amurgéște, a v. intr. (d. amurg). Înserează, se’ntunecă. – Și murgește. În vest înmurgește.

amurgite și murgite (pe) loc. adv. Pe’nserate. – Și -ít: Și’nopoĭ el s’o băgat Pe murgit în Țăligrad (N. Dens. 1003).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

amurgít s. n. (pl. amurgíte în loc. adv. pe ~)

amurgí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. amurgéște, imperf. 3 sg. amurgeá; conj. prez. 3 să amurgeáscă

amurgíte (pe ~) (pop.) loc. adv.

arată toate definițiile

Intrare: amurgit (adj.)
amurgit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amurgit
  • amurgitul
  • amurgitu‑
  • amurgi
  • amurgita
plural
  • amurgiți
  • amurgiții
  • amurgite
  • amurgitele
genitiv-dativ singular
  • amurgit
  • amurgitului
  • amurgite
  • amurgitei
plural
  • amurgiți
  • amurgiților
  • amurgite
  • amurgitelor
vocativ singular
plural
Intrare: amurgit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amurgit
  • amurgitul
  • amurgitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • amurgit
  • amurgitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: amurgi
verb (V407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amurgi
  • amurgire
  • amurgit
  • amurgitu‑
  • amurgind
  • amurgindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • amurgește
(să)
  • amurgească
  • amurgea
  • amurgi
  • amurgise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • amurgesc
(să)
  • amurgească
  • amurgeau
  • amurgi
  • amurgiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

amurgit (adj.)

  • 1. Învăluit în amurg.
    surse: DLRLC DLRM sinonime: întunecat un exemplu
    exemple
    • figurat Nu-mi faceți dar, vă rog, o vină de a fi căutat să descopăr de pe zarea amurgită a trecutului, din ceața brumoasă a prezentului, o falnică lumină pentru viitorul artelor romîne! ODOBESCU, S. II 246.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi amurgi
    surse: DLRM

amurgit (s.n.)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Fiece amurgit liniștit Șoptea despre sîngele și sudorile Norodului schingiuit, jefuit. DEȘLIU, G. 37.
      surse: DLRLC
    • Apoi treceau oamenii care se întorceau de la lucru și cîntecele lor umpleau amurgitul. SADOVEANU, O. I 288.
      surse: DLRLC
    • Să-mi răcoresc viața la un amurgit de sară. VLAHUȚĂ, P. 47.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială În (sau pe la) amurgit sau pe amurgite = când se îngână ziua cu noaptea, la vremea amurgului.
      surse: DLRLC DOOM 2 2 exemple
      exemple
      • Să văd codrul plin de-areți Și cîrlanii cum s-alungă; Iar în amurgit, la strungă, Să mulg laptele-n găleți. COȘBUC, P. II 167.
        surse: DLRLC
      • Cînd fu pe la amurgit, întîlni un om. ISPIRESCU, L. 321.
        surse: DLRLC
  • comentariu expresie Formă flexionară: amurgite.
    surse: dexonline

etimologie:

  • vezi amurgi
    surse: DEX '09 DEX '98

amurgi

  • 1. A se însera, a se întuneca.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: însera întuneca 3 exemple
    exemple
    • Amurgea și zăream satul de subt culme. SADOVEANU, P. M. 122.
      surse: DLRLC
    • Pînă-l mai menim noi pe popă... amurgește bine. CREANGĂ, A. 43.
      surse: DLRLC
    • Abia amurgise cînd Stroici și Spancioc sosiră. NEGRUZZI, S. I 160.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat rar (Despre lumina zilei) A se stinge, a se întuneca (la amurg).
      surse: DLRLC sinonime: slăbi stinge 2 exemple
      exemple
      • Sub dealuri amurgește zarea, Se-ntunecă prin văi cărarea Și-i umbră peste sat. COȘBUC,. P. II 50.
        surse: DLRLC
      • Dar lumina amurgește și plugarii, cătră sat, Hăulind pe lîngă juguri, se întorc de la arat. ALECSANDRI, P. A. 121.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • amurg
    surse: DEX '09 DEX '98