AMPELOPSIS s.m. Viță sălbatică urcătoare, care se prinde de ziduri, al cărei fruct este un ciorchine cu boabe mici, negre; (pop.) lăuruscă. [< fr. ampélopsis].

AMPELOPSIS s. m. viță sălbatică, grimpantă, al cărei fruct este un ciorchine; lăuruscă. (< fr. ampélopsis)

ampelopsis s. m.

AMPELOPSIS Michx., VIȚĂ DECORATIVĂ, fam. Vitaceae. Arbust liană, cu frunze decorative, cca 22 specii, originare din America de N, China, Japonia. Tulpini verzi, ramurile cu lenticele și măduvă albă. Frunze alterne, simple sau compuse, lung- pețiolate. Flori mici, verzui, deseori cîte 5 în cime lung-pedunculate. Fruct, bacă, cu 1-4 semințe. Acest gen. spre deosebire de genul Vitis, care are măduva maro și a cărui scoarță se exfoliază și de genul Parthenocissus, la care lipsesc discurile adezive de pe lujeri și cu care deseori este confundat, are măduvă albă și scoarță care nu se exfoliază.

Ampelopsis aconitifolia Bunge (syn. Vitis dissecta Carr.). Specie care înflorește toamna. Frunze, cîte 5, lung-pețiolate, foliolele lanceolate, pînă la 7 cm lungime, penat-lobate. de multe ori divizate pînă la nervura principală, verzi-proaspăt. Arbust cu creștere luxuriantă, ramuri subțiri, glabre. Fruct sferic, la început albăstrui apoi galben, oranj sau maroniu, cca 6-8 mm grosime.

Ampelopsis brevipedunculata (Maxim.) Trautv. Specie care înflorește vara. Frunze lat-ovat-cordiforme, lungi pînă la 12 cm, ascuțite, trilobate, adînc-zimțate, verzi-închis, partea inferioară mai deschis și păroase. Ramuri maro-violete. Arbust cățărător, lăstarii tineri ia început cu peri aspri. Fructe rotunde, cca 8 mm diametru, la început verzi, apoi albastre-deschis pînă la violet.

Ampelopsis humulifolia Bunge. Specie care înflorește vara. Frunze lat-ovate, late pînă la 12 cm, cu 3-5 lobi adînc-dințați, partea superioară lucioasă și glabră, partea inferioară albăstruie. Creștere înaltă. Lăstarii tineri glabrii sau cu peri lungi. Fructe puține la un loc. 8 mm diametru, deseori galbene-deschis cu părți albăstrui sau numai unicolore, galbene sau albastre-deschis.

Ampelopsis japonica (Thunb.) Mak. Specie care înflorește vara, parte penate sau penat-lobate, cea din mijloc. Frunze cu cîte 3-5 foliole, în lungă pînă la 10 cm, celelalte mult mai mici. Foliolele penate sînt oblong-ovate, ascuțite, dentate adînc, verzi-închis, lucioase. Plantă tîrîtoare, ramuri glabre. Fruct, cca 7 mm diametru, albastru cu puncte.

Ampelopsis megalophylla Diels et Gilg. Specie care înflorește spre sfîrșitul verii. Flori dispuse în racem bogat ramificat. Frunze lung-pețiolate, dublu-penate, cele mici simplu-penate, pînă la 0,50 m lungime, foliolele ovate, pînă la 10 cm lungime, adînc-crestate, partea superioară verde-lucioasă, partea inferioară glaucă, nervurile se termină în crestături. Plantă înaltă pînă la 10 m, cățărătoare, cu ramuri glabre, groase.

Ampelopsis orientalis (Lam.) Planch. Specie cu flori dispuse cîte 4. Frunze simplu- dublu- sau triplu-penate. Foliole, pînă la 15, pînă la 7 cm lungime, cele superioare la bază deseori rotunde. Fructe roșii. împreună cu A. brevipedunculata sînt foarte apreciate ca plante la ghivece.