11 definiții pentru amidă

amídă sf [At: MACAROVICI, CH. 586 / Pl: ~de / E: fr amide] (Chm; mpl) Derivat organic al amoniacului în care unul sau mai mulți atomi de hidrogen sunt înlocuiți cu acizi monovalenți.

AMÍDĂ, amide, s. f. Compus organic obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen al amoniacului cu radicalul unui acid. – Din fr. amide.

AMÍDĂ, amide, s. f. Compus organic obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen al amoniacului cu radicalul unui acid. – Din fr. amide.

AMÍDĂ, amide, s. f. Compus organic obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen al amoniacului cu, radicalul unui acid.

AMÍDĂ, amide, s. f. Compus organic obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen al amoniacului cu radicalul unui acid. – Fr. amide.

amídă s. f., g.-d. art. amídei; pl. amíde

amídă s. f., g.-d. art. amídei; pl. amíde

AMÍDĂ s.f. Compus organic obținut din amoniac prin înlocuirea unui atom de hidrogen cu radicalul unui acid. [< fr. amide].

AMÍDĂ s. f. compus organic obținut prin deshidratarea sărurilor amoniacale. (< fr. amide)

AMÍDĂ f. Derivat al amoniacului, folosit în industrie. /<fr. amide

*amídă f., pl. e. Chim. Corp format pin [!] substituirea idrogenuluĭ [!] din amoniac pin radicali acízĭ.

Intrare: amidă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ami amida
plural amide amidele
genitiv-dativ singular amide amidei
plural amide amidelor
vocativ singular
plural