ÁFRO-AMERICÁN, -Ă, afro-americani, -e, s. m., adj. Denumire dată în SUA nord-americanilor de origine africană. – Din engl. amer. Afro-american.

AMERICÁN, -Ă, americani, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care face parte din populația Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) a unui alt stat al Americii. 2. Adj. Care aparține Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) altui stat al Americii ori americanilor (1), privitor la Statele Unite ale Americii ori (mai rar) la alt stat din America ori la americani. – America (n. pr.) + suf. -an. Cf. it. americano, fr. américain.

IBÉRO-AMERICÁN, -Ă, ibero-americani, -e, adj. Latinoamerican. – Din fr. ibéro-américain.

NORD-AMERICÁN, -Ă nord-americani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Americii de Nord sau, p. restr., a Statelor Unite ale Americii sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Americii de Nord sau nord-americanilor (1), privitor la America de Nord ori la nord-americani; p. restr. care aparține Statelor Unite ale Americii sau populației lor, privitor la Statele Unite ale Americii sau la populația lor. – Nord + american. Cf. fr. nord-americain, germ. nord-amerikanisch.

american, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: America + -an cf it americano, fr américain] 1-3 smf, a (Persoană) care face parte din populația de bază a Statelor Unite ale Americii sau a unui alt stat al Americii. 4-7 a Care aparține (populației) Statelor Unite ale Americii sau altui stat al Americii. 8-11 a Care privește (populația) Statelor Unite ale Americii sau altui stat al Americii.

nord-american, ~ă [At: IORDAN, L. R. A. 227 / Pl: ~i, ~e / E: nord + american] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din populația de bază a Americii de Nord. 3-4 smf, a (Pre) (Persoană) care face parte din populația de bază a Statelor Unite ale Americii. 5-6 smf, a (Persoană) care este originară din America de Nord. 7-8 smf, a (Prc) (Persoană) care este originară din Statele Unite ale Americii. 9 smp Populație care locuiește în America de Nord. 10 smp (Prc) Populație care locuiește în Statele Unite ale Americii. 11-12 a Care aparține (Americii de Nord sau) nord-americanilor (9). 13-14 a (Prc) Care aparține (Statelor Unite ale Americii sau) nord-americanilor (10). 15-16 a Care se referă la (America de Nord sau) la nord- americani (9). 17-18 a (Prc) Care se referă (la Statele Unite ale Americii sau) la nord-americani (10). 19-20 a Caracteristic (Americii de Nord sau) nord-americanilor (9). 21-22 (Prc) Caracteristic (Statelor Unite ale Americii sau) nord-americanilor (10).

afro-americán, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f., adj. Care este de origine africană și este stabilit sau adoptat în societatea americană din SUA. 2 adj. Care aparține persoanelor de origine africană stabilite în SUA, care este specific acestor persoane. • scris și afroamerican. pl. -i, -e. /<engl. afro-american, fr. afro-américain.

AMERICÁN, -Ă, americani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) din populația de bază a unui alt stat al Americii. 2. Adj. Care aparține (populației) Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) altui stat al Americii, privitor la (populația din) Statele Unite ale Americii sau (mai rar) la alt stat din America. – America (n. pr.) + suf. -an. Cf. it. americano, fr. américain.

NORD-AMERICÁN, -Ă, nord-americani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Americii de Nord sau, p. restr., a Statelor Unite ale Americii sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Americii de Nord sau populației ei, privitor la America de Nord sau la populația ei; p. restr. care aparține Statelor Unite ale Americii sau populației lor, privitor la Statele Unite ale Americii sau la populația lor; originar din aceste ținuturi. – Nord + american. Cf. fr. nord-américain, germ. nord-amerikanisch.

AMERICÁN², -Ă, americani, -e, s. m. și f. Persoană care face parte din populația Statelor Unite sau (mai rar) din populația unui alt stat al Americii; cetățean al Statelor Unite ale Americii.

AMERICÁN¹, -Ă, americani, -e, adj. Din Statele Unite sau (mai rar) din alt stat al Americii.

NORD-AMERICÁN, -Ă, nord-americani, -e, adj. (Uneori substantivat) Care este din America de Nord; care aparține Americii de Nord; (prin restricție) care ține de Statele Unite ale Americii de Nord.

AMERICÁN, -Ă, americani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține (populației) Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) altui stat al Americii, privitor la (populația din) Statele Unite ale Americii sau (mai rar) la alt stat din America. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) din populația de bază a unui alt stat al Americii. – Din America + suf. -an.

AFROAMERICÁN, -Ă adj. de origine africană în societatea americană. (< fr. afro-américain)

AMERICÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din S.U.A., din America. ◊ (s. f.) limba engleză vorbită în S.U.A. și în Canada. (< fr. américain)

NORD-AMERICÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din America de Nord sau (p. ext.) al S.U.A. (< fr. nordaméricain)

afroamericán, -ă adj. Un alt nume pentru Black english ◊ „Pentru prima oară premiul pentru roman a revenit unei scriitoare afroamericane, Alice Walker, autoarea lucrării «Culoarea purpurie».” Sc. 20 IV 83 p. 5 (din fr. afro-américain; cf. engl. afro-americanese; BD 1971)

AMERICÁN¹ ~ă (~i, ~e) 1) Care aparține S.U.A. sau populației lor; din S.U.A. 2) rar Care aparține oricărui stat al Americii. /Din America n. pr. + suf. ~an

AMERICÁN² ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a S.U.A. (ori a altui stat din America) sau este originară din S.U.A. (ori din alt stat al Americii). /Din America n. pr. + ~an

american a. din America. ║ m. locuitor d’acolo: a se face american, a se face că nu știe despre ce-i vorba.

*americán, -ă s. și adj. Care e din America.

+afro-american (african din America) (desp. a-fro-) adj. m., s. m., pl. afro-americani; adj. f., s. f. afro-americană, pl. afro-americane

ibero-american adj. m., pl. ibero-americani; f. ibero-americană, pl. ibero-americane

nord-american adj. m., s. m., pl. nord-americani; adj. f., s. f. nord-americană, pl. nord-americane

nucă-americană (sămânță comestibilă a unui arbore) s. f., g.-d. art. nucii-americane; pl. nuci-americane

american adj. m., s. m., pl. americani; adj. f. americană, pl. americane

ibero-american adj. m., pl. ibero-americani; f. ibero-americană, pl. ibero-americane

nord-american adj. m., s. m., pl. nord-americani; adj. f., s. f. nord-americană, pl. nord-americane

!nucă-americană (sămânță comestibilă a unui arbore) s. f., g.-d. art. nucii-americane; pl. nuci-americane

afroamericán adj. m., pl. afroamericáni; f. sg. afroamericánă, pl. afroamericáne

americán s. m., adj. m., pl. americáni; f. sg. americánă, g.-d. art. americánei, pl. americáne

nord-americán s. m., adj. m. american

núcă americánă s. f. + adj.

AMERICÁNĂ s. f. (cf. it. americano, fr. americain): limbă sintetică vorbită în S.U.A. și dezvoltată prin pasiunea de prescurtare a cuvintelor de către americani. Este atât de sintetică, încât un cuvânt poate avea până la 50 de sensuri, unele foarte diferite (fiecare vorbește cum vrea). Sunt edificatoare ticurile verbale americane: I think „eu cred că” și I’m sorry „îmi pare rău”.

AMERICÁN, -Ă (< America), adj., s. m. și f. 1. S. m. și f. (la m. pl.) Națiune constituită pe terit. S.U.A. din populații eterogene, de religie creștină (majoritatea populației). Există c. 260 de confesiuni religioase. ♦ Persoană aparținînd populației S.U.A. 2. Adj. Care aparține Americilor sau populației acestora, privitor la Americi sau la populațiile lor; (mai ales) care aparține S.U.A. sau populației lor, privitor la S.U.A. sau la populația lor. ♦ Arta a. = arta care s-a dezvoltat pe teritoriul S.U.A. și al Canadei și care a apărut o dată cu primii colonizatori. În arhitectură, în sec. 17 și 18 este caracteristic „stilul colonial” (construcții în lemn). Către sfîrșitul sec. 18 se impune în arhitectura oficială neoclasicismul („Capitoliul” din Washington), căruia i se adaugă în prima jumătate a sec. 19 neogoticul. Din a doua jumătate a sec. 19 se afirmă în construcțiile publice și de locuit arhitectura funcțională (cea mai semnificativă creație fiind „zgîrie-norii”). Folosirea scheletului de oțel, a betonului armat și a sticlei a dat posibilitatea unor soluții noi, formele evoluînd către simplitate și eleganță (Școala din Chicago-Louis Sullivan). Artele plastice s-au dezvoltat sub influența europeană, mai ales olandeză și engleză. În sec. 17-18, John Smibert crează un realism figurativ care durează aproape un secol, avînd ca reprezentanți principali pe: John Singleton Copley, Robert Feke, Benjamin West. Sec. 19 este dominat de influența neoclasică și și romantică, constînd în apariția peisajului „cu adevărat american” și în descoperirea „bunului sălbatic”. Se remarcă George Catlin, George Caleb Bingham și, după războiul de Secesiune, Thomas Eakins și Winslow Homer. Impresionismul, reprezentat mai ales de Mary Cassat nu are o importanță deosebită în evoluția a. a.. Sec. 20 începe cu o criză de identitate a artei, a cărei depășire o încearcă Școala celor opt („Școala lăzii de gunoi”) condusă de Robert Henri. Momentul intrării a. a. în contextul artei moderne îl constituie apariția Galeriei Stieglitz (Armony show). Sub influența marilor artiști postimpresioniști din Europa lucrează – încercînd în același timp o situare prin subiect în lumea americană – Arhur B. Dove, John Marin, Georgia O’Keefe. Perioada interbelică este dominată de așa-numitul „Imn al dinamului”, acceptare și deificare a industrialului ce va determina apariția stilului „Hard edge” și a trei artiști majori: Stuart Devis, folosind în lucrări sale colajul, schematismul decorativ și variațiunile abstracte, Alexander Calder cu „Stabilele” și „Mobilele” sale realizate în metal și David Smith cu sculpturile ideografice. În timpul și după al doilea război mondial, sub influența Bauhausului, F.L. Wright caută să creeze în spirit modern o arhitectură organică. I se adaugă o suită de pionieri ai arhitecturii moderne veniți din Europa: W. Gropius, Mies van der Rohe, E. Saarinen, R. Neutra. În artele plastice, Galeria „Arta secolului” a lui Peggy Guggenheim duce la apariția expresionismului abstract (Arshile Gorky), a picturii gestuale (Jackson Pollack) și a unui expresionism de nuanță brutal-tragică (Willem de Kooning). Prin arta abstractă a lui Rothko și Barnett Newman se ajunge la Noua Școală din New York, în cadrul căreia se dezvoltă curentele Op art (Noland), sculptura minimalistă, Pop Art (Rauschenberg, George Segal) și hiperrealismul anilor ’70 (Charles Close, Noël Mahaffey, Tony Smith).

ORGANIZAȚIA STATELOR AMERICANE (O.S.A.; în engl.: Organization of American States – O.S.A.; în sp.: Organización de los Estados Americanos – O.E.A.), organizație guvernamentală regională, cu sediul la Washington (S.U.A.), creată în 1948 prin Carta de la Bogotá (în vigoare din 1951, modificată în 1965 și 1985), în scopul promovării păcii, securității și bunei înțelegeri între țările membre din cele două continente, întăririi colaborării și protejării independenței lor, dezvoltării lor economice, sociale și culturale și favorizării integrării lor economice. O.S.A. continuă activitatea Uniunii internaționale a Republicilor Americane (1890-1923) și a Uniunii Republicilor Continentului American (1923-1948). Are 35 membri (2001) – toate statele din cele două Americi (inclusiv Cuba, suspendată în 1962) și observatori din 35 de state de pe toate continentele, inclusiv Uniunea Europeană (dintre care 15 state au statut de observatori permanenți). Principalele organe ale O.S.A. sunt: Adunarea Generală (care se reunește anual), Consiliul Permanent (cuprinzând câte un reprezentant al fiecărui stat membru), Secretariatul, numeroase consilii (Consiliul Interamerican Economic și Social; Consiliul Interamerican pentru Educație, Știință și Cultură ș.a.), Consfătuirea Consultativă a Miniștrilor Relațiilor Externe, șase organizații, cinci comisii specializate etc.

Fraxinus americana L., « Frasin american ». Specie care înflorește înaintea înfrunzirii. Flori dioice (fără corolă, cele femele au caliciul cu 4 lacinii), dispuse în panicule. Frunze (cca 15 cm lungime) cu 5-9 foliole pețiolate, ovat-oblongi, ovat-lanceolate, oblong-lanceolate cu marginea întreagă, pe partea inferioară glabre, glaucescente, pe cea superioară verzi-lucioase. Arbori de cca 35 m înălțime, ritidomul nu se exfoliază.Muguri bruni, glabri. Fructe, samare (cca 5 cm lungime) îngust-cilindrice, aripioara cu vîrful rotunjit sau puțin crestat.