14 definiții pentru ameliorație ameliorațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMELIORÁȚIE, ameliorații, s. f. 1. Ameliorare. 2. (La pl.) Îmbunătățiri funciare. [Pr.: -li-o-.Var.: ameliorațiune s. f.] – Din fr. amélioration.

ameliorație sf [At: DA ms / P: ~li-o~ / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr amelioration] 1-3 Ameliorare (1-3). 4 (Lpl) îmbunătățiri funciare.

AMELIORÁȚIE, ameliorații, s. f. 1. Ameliorare. 2. (La pl.) Îmbunătățiri funciare. [Pr.: -li-o.Var.: ameliorațiúne s. f.] – Din fr. amélioration.

AMELIORÁȚIE s.f. 1. (Rar) Ameliorare. 2. (La pl.) Ansamblu de măsuri și de lucrări aplicate pe terenurile degradate sau amenințate de a deveni neproductive, în scopul de a le îmbunătăți condițiile de fertilitate. [Gen. -iei, var. ameliorațiune s.f. / < fr. amélioration].

AMELIORÁȚIE s. f. 1. ameliorare. 2. (pl.) îmbunătățiri funciare. (< fr. amélioration)

AMELIORÁȚIE ~i f. 1) v. A AMELIORA și A SE AMELIORA. 2) la pl. Îmbunătățire a fertilității unor terenuri degradate sau neproductive. /<fr. amélioration

AMELIORAȚIÚNE s. f. v. ameliorație.

AMELIORAȚIÚNE s. f. v. ameliorație.

ameliorațiune sf vz ameliorație

AMELIORAȚIÚNE s.f. v. ameliorație.

*ameliorațiúne f. (fr. amélioration; lat. meliorátio, -ónis). Îmbunătățire. – Și -áție, dar ob. -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

amelioráție (-li-o-, -ți-e) s. f., art. amelioráția (-ți-a), g.-d. art. amelioráției; pl. amelioráții, art. amelioráțiile (-ți-i-)

amelioráție s. f. (sil. -li-o-, -ți-e), art. amelioráția (sil. -ți-a), g.-d. art. amelioráției; pl. amelioráții, art. amelioráțiile (sil. -ți-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AMELIORÁȚIE s. 1. v. ameliorare. 2. (la pl.) v. îmbunătățiri funciare.

AMELIORAȚIE s. 1. ameliorare, îmbunătățire, îndreptare. (~ timpului.) 2. (AGRON.; la pl.) îmbunătățiri funciare. (Lucrări de ~.)

Intrare: ameliorație
ameliorație substantiv feminin
  • silabație: -li-o-ra-ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ameliorație
  • ameliorația
plural
  • ameliorații
  • ameliorațiile
genitiv-dativ singular
  • ameliorații
  • ameliorației
plural
  • ameliorații
  • ameliorațiilor
vocativ singular
plural
ameliorațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ameliorațiune
  • ameliorațiunea
plural
  • ameliorațiuni
  • ameliorațiunile
genitiv-dativ singular
  • ameliorațiuni
  • ameliorațiunii
plural
  • ameliorațiuni
  • ameliorațiunilor
vocativ singular
plural

ameliorație ameliorațiune

etimologie: