2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ambutisare sf [At: DEX2 / Pl: ~sări / E: ambutisa] Prelucrare prin deformare plastică, la cald sau la rece, a unui semifabricat din tablă pentru a obține capace, cutii, farfurii etc. Si: ambutisat.

AMBUTISÁRE s. f. Acțiunea de a ambutisa.V. ambutisa.

AMBUTISÁRE s. f. Acțiunea de a ambutisa.V. ambutisa.

AMBUTISÁRE s.f. Comprimare la cald sau la rece a unei piese de metal pentru a-i da o formă determinată. [După fr. emboutissage].

ambutisáre s. f. Supunerea unui metal la șocuri mecanice pentru a-i da forma dorită ◊ „[...] începerea probelor tehnologice la cald la noua presă de 1100 tone forță, destinată ambutisării capacelor elipsoidale din tablă [...]” R.l. 1 IV 80 p. 5 (din ambutisa; DEX, DN3)

ambutisa vt [At: LTR / Pl: ~séz / E: cf fr emboutir] A prelucra prin deformare plastică, la cald sau la rece, un semifabricat din tablă pentru a obține capace, cutii, farfurii etc.

AMBUTISÁ, ambutisez, vb. I. Tranz. A prelucra prin deformare plastică, la cald sau la rece, un semifabricat din tablă pentru a obține capace, cutii, farfurii etc. – Cf. fr. emboutir.

AMBUTISÁ, ambutisez, vb. I. Tranz. A prelucra prin deformare plastică, la cald sau la rece, un semifabricat din tablă pentru a obține capace, cutii, farfurii etc. – Cf. fr. emboutir.

AMBUTISÁ vb. I. tr. A supune operației de ambutisare. [După fr. emboutissant < emboutir].

AMBUTISÁ vb. tr. a prelucra prin deformare plastică, la cald sau la rece, un semifabricat plat din metal ori alt material. (după fr. emboutir)

A AMBUTISÁ ~éz tranz. (foi de metal) A prelucra, la rece sau la cald, prin deformare plastică, pentru a obține anumite obiecte (cutii, capace etc.). /<fr. emboutir


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ambutisáre s. f., g.-d. art. ambutisắrii

ambutisáre s. f., g.-d. art. ambutisării; pl. ambutisări

ambutisá (a ~) vb., ind. prez. 3 ambutiseáză

ambutisá vb., ind. prez. 1 sg. ambutiséz, 3 sg. și pl. ambutiseáză

Intrare: ambutisare
ambutisare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambutisare
  • ambutisarea
plural
  • ambutisări
  • ambutisările
genitiv-dativ singular
  • ambutisări
  • ambutisării
plural
  • ambutisări
  • ambutisărilor
vocativ singular
plural
Intrare: ambutisa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ambutisa
  • ambutisare
  • ambutisat
  • ambutisatu‑
  • ambutisând
  • ambutisându‑
singular plural
  • ambutisea
  • ambutisați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ambutisez
(să)
  • ambutisez
  • ambutisam
  • ambutisai
  • ambutisasem
a II-a (tu)
  • ambutisezi
(să)
  • ambutisezi
  • ambutisai
  • ambutisași
  • ambutisaseși
a III-a (el, ea)
  • ambutisea
(să)
  • ambutiseze
  • ambutisa
  • ambutisă
  • ambutisase
plural I (noi)
  • ambutisăm
(să)
  • ambutisăm
  • ambutisam
  • ambutisarăm
  • ambutisaserăm
  • ambutisasem
a II-a (voi)
  • ambutisați
(să)
  • ambutisați
  • ambutisați
  • ambutisarăți
  • ambutisaserăți
  • ambutisaseți
a III-a (ei, ele)
  • ambutisea
(să)
  • ambutiseze
  • ambutisau
  • ambutisa
  • ambutisaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ambutisare

  • 1. Acțiunea de a ambutisa.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • diferențiere Comprimare la cald sau la rece a unei piese de metal pentru a-i da o formă determinată.
    surse: DN

etimologie:

ambutisa ambutisat

  • 1. A prelucra prin deformare plastică, la cald sau la rece, un semifabricat din tablă pentru a obține capace, cutii, farfurii etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 MDN '00
  • diferențiere A supune operației de ambutisare.
    surse: DN

etimologie: