alveoloclazie sf [At: DN³ / E: ns cf alveolă + -clazie] (Med) Topire progresivă a procesului osos alveolar prin resorbția elementelor țesutului osos.

ALVEOLOCLAZÍE s.f. Topirea progresivă a procesului osos alveolar prin resorbția elementelor țesutului osos. [Gen. -iei. / cf. lat. alveolus – cavitate mică, gr. klasis – distrugere].

ALVEOLOCLAZÍE s. f. proces de distrugere progresivă a sistemului osos alveolar prin resorbția țesutului osos. (< engl. alveoloclasia)

ALVEOLO- „alveolă, alveolar”. ◊ L. alveolus „albioară, cavitate mică” > fr. alvéolo-, engl. id. > rom. alveolo-. □ ~clazie (v. -clazie), s. f., proces de distrugere progresivă a sistemului osos alveolar; ~plastie (v. -plastie), s. f., reconstituire chirurgicală a crestei alveolare edentate; ~tomie (v. -tomie), s. f., operație chirurgicală de deschidere a alveolelor dentare.